Alegerile în Moldova: sistemul electoral, scrutinele recente și rezultatele oficiale

• 7% pentru un bloc electoral (o alianță de partide);
• 5% pentru un partid politic;
• 2% pentru un candidat independent.

Concurenții care nu trec pragul sunt excluși din împărțirea mandatelor printr-o hotărâre a CEC. Alegerile sunt valabile dacă votează cel puțin o treime din alegătorii înscriși în liste. Data alegerilor o stabilește Parlamentul, cu cel puțin 70 de zile înainte.

Alegerile prezidențiale

Președintele este ales de cetățeni, prin vot, pentru un mandat de patru ani. Dacă niciun candidat nu adună cel puțin jumătate din voturile alegătorilor care au participat la vot, se organizează un al doilea tur între primii doi candidați. În turul al doilea câștigă cel care obține cele mai multe voturi. Primul tur este valabil dacă votează cel puțin o treime din alegătorii înscriși, potrivit Curții Constituționale.

Alegerile locale

La alegerile locale se aleg primarii și consilierii locali și raionali. Ultimele alegeri locale generale au avut loc la 5 noiembrie 2023. Dacă niciun candidat la funcția de primar nu obține majoritatea cerută în primul tur, se organizează turul al doilea. În 2023, turul al doilea a avut loc la 19 noiembrie, în 273 de localități, potrivit Europa Liberă. Între alegerile generale, CEC organizează alegeri locale noi în anumite localități, de exemplu la 18 mai 2025 și la 16 noiembrie 2025.

Cronologie

• 16 mai 2024: Parlamentul a stabilit alegerile prezidențiale (Hotărârea nr. 122) și referendumul constituțional (Hotărârea nr. 121) pentru 20 octombrie 2024.
• 20 octombrie 2024: primul tur al alegerilor prezidențiale și referendumul privind includerea în Constituție a aderării la Uniunea Europeană.
• 31 octombrie 2024: Curtea Constituțională a confirmat rezultatele referendumului.
• 3 noiembrie 2024: turul al doilea al alegerilor prezidențiale, între Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.
• 9 noiembrie 2024: CEC a aprobat rezultatele turului al doilea (Hotărârea nr. 3208) și raportul scrutinului (Hotărârea nr. 3209).
• 28 noiembrie 2024: Curtea Constituțională a confirmat rezultatele și a validat mandatul Maiei Sandu (Hotărârea nr. 25).
• 17 aprilie 2025: Parlamentul a stabilit data alegerilor parlamentare, 28 septembrie 2025 (Hotărârea nr. 77).
• 28 septembrie 2025: alegerile parlamentare, în 2.274 de secții de votare.
• 5 octombrie 2025: CEC a aprobat centralizarea rezultatelor (Hotărârea nr. 4149), repartizarea mandatelor și raportul scrutinului (Hotărârea nr. 4153).
• 6 octombrie 2025: CEC a trimis actele la Curtea Constituțională.
• 16 octombrie 2025: Curtea Constituțională a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare și a validat mandatele celor 101 deputați (Hotărârea nr. 12).
• 6 noiembrie 2025: Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți ai PAS, după ce opt deputați PAS au demisionat (Parlamentul a luat act de demisii la 31 octombrie 2025).
• 17 august 2026: a început perioada electorală pentru alegerile locale noi și referendumul local din 1 noiembrie 2026.
• 11 septembrie 2026: CEC a aprobat regulile pentru alegerile din Găgăuzia din 15 noiembrie 2026.
• 2 octombrie 2026: Curtea Constituțională a declarat constituțională condiția cunoașterii limbii române pentru candidații la funcția de Guvernator (Bașcan) al Găgăuziei.

Cifrele importante

Procentele marcate „calcul” sunt calculate de noi din voturile oficiale ale CEC, raportate la voturile valabil exprimate.

De ce PAS are 55 de mandate cu 50,20% din voturi? Pentru că mandatele se împart doar între cei cinci concurenți care au trecut pragul. Ceilalți 17 concurenți au strâns împreună aproximativ 92.000 de voturi, care nu s-au transformat în mandate. Partidul „Moldova Mare” apare în procesul-verbal ca retras. CEC notează că buletinele cu ștampila în dreptul lui au fost declarate nevalabile, în executarea unei hotărâri a Curții de Apel Centru din 28 septembrie 2025, menținute de Curtea Supremă de Justiție.

Votul din diaspora și din stânga Nistrului

Cetățenii aflați peste hotare votează la secții deschise pe lângă ambasade și consulate și în alte locații aprobate de țara gazdă. Pentru parlamentarele din 2025 au fost deschise 301 secții în străinătate, inclusiv pentru votul prin corespondență.

La parlamentarele din 2025, votul prin corespondență a fost disponibil în 10 țări: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă. Pe această cale au votat 1.894 de alegători. Peste hotare, 23.300 de alegători au votat cu pașaportul expirat, ceea ce legea permite. Pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului au funcționat 12 secții, unde au votat 12.274 de persoane. La prezidențialele din 2024, în aceste secții au votat 16.133 de alegători în primul tur și 26.288 în al doilea.

Pași practici: cum votezi peste hotare găsești în ghidul Votul din străinătate.

Cine sunt actorii

• Comisia Electorală Centrală (CEC) organizează scrutinele, înregistrează concurenții, numără voturile la nivel național și repartizează mandatele.
• Curtea Constituțională confirmă sau infirmă legalitatea alegerilor și validează mandatele, în cel mult 10 zile de la primirea actelor CEC. Poate anula alegerile doar dacă încălcările au influențat rezultatele și atribuirea mandatelor.
• Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare, prezidențiale și a referendumurilor republicane.
• Concurenții electorali. În fața Curții, în 2025, Blocul Patriotic a susținut că tirajul buletinelor pentru secțiile din stânga Nistrului a fost sub limita de 3.000 pe secție și a contestat numărul de secții pentru stânga Nistrului și Rusia. Curtea a reținut că hotărârile CEC respective nu au fost contestate în modul stabilit de lege.
• Cazul Democrația Acasă. CEC a constatat, prin Hotărârea nr. 4140 din 3 octombrie 2025, încălcări ale legislației electorale de către partid și i-a aplicat lipsirea de alocații de la buget pentru 12 luni. Curtea de Apel Centru a anulat sancțiunea la 9 octombrie 2025, iar Curtea Supremă de Justiție a casat parțial această decizie la 13 octombrie 2025. Curtea Constituțională a reținut că aceste încălcări, luate separat, nu erau de natură să influențeze rezultatul alegerilor, și a validat mandatele partidului.
• Referendumul din 2024. Partidul Comuniștilor a cerut anularea rezultatelor din secțiile din străinătate sau renumărarea voturilor. Curtea a respins cererea, pentru că nu existau hotărâri judecătorești definitive care să confirme încălcările invocate.

Unde suntem acum

La 2 octombrie 2026 funcționează Parlamentul ales la 28 septembrie 2025. Mandatele au fost repartizate la alegeri între cinci formațiuni: PAS (55), Blocul Patriotic (26), Blocul „Alternativa” (8), Partidul Nostru (6) și Democrația Acasă (6). Când un deputat renunță la mandat, locul lui îl ia următorul candidat supleant de pe aceeași listă, după validarea de către Curtea Constituțională, cum s-a întâmplat în noiembrie 2025. Maia Sandu exercită mandatul de președintă validat de Curtea Constituțională la 28 noiembrie 2024. În aceeași zi, 2 octombrie 2026, Curtea Constituțională a decis că cerința ca un candidat la funcția de Guvernator al Găgăuziei să cunoască limba română este constituțională. Sesizarea a fost depusă de un grup de deputați.

Ce urmează

• 1 noiembrie 2026: alegeri locale noi în satele Cairaclia și Novosiolovca (raionul Taraclia), orașul Costești (raionul Râșcani), satul Hăsnășenii Mari (raionul Drochia) și satul Tomai (UTA Găgăuzia). În aceeași zi are loc un referendum local în satul Delacău, raionul Anenii Noi. Anunțul CEC a fost făcut la 17 august 2026.
• 15 noiembrie 2026: alegeri regionale în UTA Găgăuzia, pentru deputații în Adunarea Populară și pentru Guvernatorul (Bașcanul) Găgăuziei. CEC a aprobat regulile la 11 septembrie 2026. Se poate vota și cu pașaportul sau cu actul de identitate digital. O persoană poate dona cel mult 104.400 de lei pentru fiecare tip de scrutin, din care cel mult 17.400 de lei în numerar.
• Pentru următoarele alegeri parlamentare și prezidențiale nu a fost stabilită încă o dată. Datele le fixează Parlamentul, prin hotărâre.

Ce înseamnă pentru tine

Votul tău contează direct doar dacă partidul ales trece pragul: 5% pentru un partid, 7% pentru un bloc, 2% pentru un independent. Voturile pentru cei care rămân sub prag nu aduc mandate. Înainte de orice scrutin, verifică-ți secția și datele pe verifica.cec.md. Ce acte îți trebuie afli în ghidul Alegerile în Moldova: cum verifici unde votezi și ce acte îți trebuie. Dacă locuiești în una dintre localitățile cu alegeri locale noi sau în Găgăuzia, urmărește programul calendaristic pe cec.md. Pentru rezultate, ia în calcul doar cifrele CEC și hotărârile Curții Constituționale. Cifrele din seara alegerilor sunt preliminare și se pot schimba la centralizare.