Boboteaza: tradiții, Agheasma Mare și ce nu e bine să faci de Bobotează

Cu Boboteaza și cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit a doua zi (20 ianuarie pe stil vechi), se încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, care începe în Ajunul Crăciunului. Ministerul Culturii include „Boboteaza, împreună cu toate practicile asociate acesteia (Ajunul Bobotezei, Boboteaza, Chiraleisa)” în lista obiceiurilor de iarnă din patrimoniul cultural imaterial.

Semnificația religioasă

Cuvintele „Epifanie” și „Teofanie” vin din greacă și înseamnă „arătare”, „descoperire”. Explicația din Evanghelie: după ce Hristos a fost botezat, cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu a coborât în chip de porumbel, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit” (Matei 3, 17). De aceea sărbătoarea este socotită o arătare a Sfintei Treimi.

Potrivit CrestinOrtodox.ro, sărbătoarea este amintită încă din secolul al II-lea. La început, Boboteaza și Nașterea Domnului se țineau împreună, pe 6 ianuarie. Din secolul al IV-lea au fost despărțite. Hristos a primit botezul la 30 de ani și de atunci a început să propovăduiască. Nu S-a botezat ca să fie curățit de păcate, ci ca să sfințească apele și întreaga creație.

Ajunul Bobotezei: zi de post

Mitropolia Moldovei arată că 18 ianuarie, Ajunul Bobotezei, este rânduit ca „zi de post aspru sau chiar post negru pentru cei care doresc și nu au slăbiciuni trupești”. Cine are probleme de sănătate nu e obligat la post negru.

Agheasma Mare

Cuvântul „agheasmă” vine din grecescul agiasmós, „sfințire”. Prin el se înțelege atât apa sfințită, cât și slujba de sfințire. Agheasma Mare se face de două ori: în Ajun, când preoții iau apă sfințită și umblă cu ea prin casele oamenilor, și în ziua Bobotezei, când credincioșii o iau acasă pentru tot anul. Agheasma Mică, în schimb, se face oricând, de exemplu la începutul lunii sau la sfeștanie.

Ce spun mitropoliile despre folosirea ei:

• Agheasma Mare se păstrează la loc de cinste, în vase curate, de obicei cu un fir de busuioc.
• Se bea dimineața, pe nemâncate, opt zile la rând, de la Ajun până la odovania praznicului (14 ianuarie pe stil nou, adică 27 ianuarie pe stil vechi).
• În restul anului se folosește la boală sau în încercări grele, iar ca băutură, cu sfatul duhovnicului.
• Cu ea se stropesc casa, gospodăria, grădina, animalele și locul de muncă.

Mitropolitul Petru al Basarabiei a spus în 2026 că Agheasma Mare „nu este un obiect magic, așa cum cred unii”, ci semnul că Dumnezeu Se apropie de om. Episcopul Antonie a amintit că lucrarea ei depinde de credința celui care o folosește.

Tradiții în Moldova

Ajunul: masa și Chiraleisa

Potrivit Moldpres, în Ajunul Bobotezei se pregătește o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar în fiecare colț un bulgăre de sare. Pe masă se așază 12 feluri de post, printre care:

• colivă și bob fiert;
• fiertură de prune sau perje afumate;
• sarmale umplute cu crupe;
• borș de „burechiușe” sau „urechiușele babei” (fasole albă cu colțunași umpluți cu ciuperci);
• borș de pește și pește prăjit;
• plăcinte de post cu varză acră și plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu vine preotul „cu Iordanul” sau „cu Chiraleisa”, ca să sfințească masa și casa. Cuvântul vine din grecescul „Kyrie eleison”, adică „Doamne, miluiește!”. Se credea că, strigând „Chiraleisa”, oamenii capătă putere, relele fug și anul va fi curat. După sfințire, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, ca să fie sănătoase și să se înmulțească.

La Soroca, de exemplu, TVR Moldova a arătat cum preotul trece din poartă în poartă cu Agheasma Mare. Oamenii vin la biserică cu vase împodobite cu busuioc. Unele familii țin post negru până la apusul soarelui și pregătesc colivă, nucușoare și fructe.

Sfințirea apelor și scufundarea crucii

În ziua Bobotezei se fac slujbe și se sfințește apa în biserici și pe malul râurilor sau lacurilor. La sfârșitul slujbei, preotul aruncă o cruce în apă. Tinerii sar să o scoată și sunt răsplătiți cu colaci, fructe și bani. În popor se spune că primul care aduce crucea la mal va avea noroc tot anul. Moldpres notează că în vechime acesta primea daruri chiar de la domnitor.

Iordănitul femeilor

În unele sate, femeile se adunau în trecut la una dintre ele acasă, cu mâncare și băutură, și petreceau toată noaptea. Dimineața îi luau pe sus pe bărbații ieșiți în cale, îi duceau la râu și îi amenințau că-i aruncă în apă. Obiceiul se numea „Iordănitul femeilor”. În unele locuri, tinerele neveste erau primite în rândul femeilor măritate prin udarea cu apă din fântână sau din râu.

Ursitul și vremea

În noaptea de Bobotează, fetele nemăritate își leagă pe inelar un fir roșu de mătase și pun o rămurică de busuioc sub pernă, ca să-și viseze ursitul. Altele fac o turtă din făină sărată și apă: flăcăul care le aduce în vis o cană cu apă va fi alesul. Tot de Bobotează, potrivit TVR Moldova, se mănâncă grâu fiert cu miere, iar după apusul soarelui, piftie.

Ce nu e bine să faci de Bobotează: credințe populare

Ce urmează sunt credințe din popor, culese de Moldpres, TVR Moldova și Unimedia. Nu sunt reguli ale Bisericii.

• Nu speli rufe. Se spune că la Bobotează nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfințite. În unele regiuni se crede că nu e bine să speli nici în următoarele opt zile, iar în altele, două săptămâni după Ajun.
• Nu te certa în casă. Tradiția spune că în Ajun și de Bobotează certurile în casă sunt interzise.
• Nu da nimic cu împrumut și nimic din casă, nici în Ajun, nici de Bobotează.
• Vremea arată cum va fi anul. Dacă plouă, iarna va fi lungă. Dacă e frumos, vine o vară frumoasă. Dacă bate crivățul, roadele vor fi bogate. Pomii plini de promoroacă în dimineața Ajunului prevestesc rod bogat.
• Cine cade pe gheață se mărită. Bătrânii spun că fata care alunecă și cade pe gheață de Bobotează se mărită în acel an.
• Cerurile se deschid. Se spune că în noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar cine le vede își împlinește dorințele. Tot atunci, animalele din grajd ar vorbi la miezul nopții despre locurile unde sunt ascunse comori.

Ce spune Biserica. Rugăciunea „Astăzi firea apelor se sfințește” nu înseamnă că harul coboară peste toată apa din lume, ci doar peste apa pregătită pentru slujbă, explică CrestinOrtodox.ro. Așa că interdicția de a spăla rufe ține de obicei, nu de rânduiala bisericească. Mitropolitul Petru a avertizat și că agheasma nu este un obiect magic. Rămân valabile postul din Ajun, rugăciunea și împăcarea cu cei din jur.

Cine își serbează onomastica și urări

La slujba de Bobotează din 2026, Mitropolitul Petru le-a urat sănătate tuturor celor care își sărbătoresc onomastica în această zi. Sursele bisericești citite nu dau însă o listă de nume legate de Bobotează. A doua zi, pe 20 ianuarie pe stil vechi (7 ianuarie pe stil nou), este Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, când își serbează onomastica cei care poartă numele Ion, Ioan, Ioana și derivatele lor.

Urări scurte pentru Bobotează:

• „Botezul Domnului să-ți aducă lumină, sănătate și pace în casă!”
• „Să ai un an curat, ca apa sfințită de Bobotează!”
• „La mulți ani de Bobotează! Binecuvântarea Iordanului să fie peste familia ta!”