Ce este moțiunea de cenzură și cum cade un Guvern, explicat simplu

• Articolul 106: Parlamentul își poate exprima neîncrederea în Guvern la propunerea a cel puțin o pătrime din deputați, cu votul majorității deputaților. Inițiativa se examinează după 3 zile de la prezentarea în Parlament.
• Articolul 106¹ (angajarea răspunderii): Guvernul își poate „pune mandatul în joc” pentru un program, o declarație de politică generală sau un proiect de lege. Opoziția are 3 zile să depună o moțiune de cenzură. Dacă moțiunea nu trece, legea se consideră adoptată.
• Articolul 103: un Guvern care a primit vot de neîncredere îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice, până când membrii noului Guvern depun jurământul.

Procedura de detaliu este în Regulamentul Parlamentului. Potrivit Regulamentului, citat de Europa Liberă, moțiunea poate fi depusă de minimum 26 de deputați, pentru demiterea Guvernului sunt necesare minimum 51 de voturi, iar moțiunea trebuie dezbătută în 14 zile de la depunere. La 24 august 2026, Parlamentul a aprobat în lectura a doua un nou Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, care urmează să înlocuiască Regulamentul; proiectul mai trebuia votat în lectura a treia, potrivit Moldpres.

Moțiunea simplă nu e același lucru

Moțiunea de cenzură vizează doar Guvernul în întregime. Moțiunea simplă exprimă poziția Parlamentului într-o problemă (Constituția, art. 105, o leagă de interpelări) și poate privi un singur ministru. Ea nu duce automat la demisia acestuia. De exemplu, în ianuarie și februarie 2026 opoziția a depus moțiuni simple împotriva ministrei Agriculturii, Ludmila Catlabuga, și a ministrului Energiei, Dorin Junghietu; ambele au fost respinse, a relatat NewsMaker.

Cum funcționează în Moldova

Pașii, după Constituție:

1. Cel puțin 26 de deputați semnează și depun moțiunea.
2. Parlamentul o dezbate, cel mai devreme după 3 zile.
3. Dacă strânge cel puțin 51 de voturi, Guvernul este demis. Prim-ministrul prezintă demisia Guvernului Președintelui.
4. Guvernul demis rămâne interimar și se ocupă doar de treburile curente.
5. Președintele consultă fracțiunile și desemnează un candidat la funcția de prim-ministru (art. 98). Candidatul are 15 zile să ceară votul de încredere pentru program și lista miniștrilor.
6. Noul Guvern are nevoie tot de votul majorității deputaților aleși (51).

Dacă nu se poate forma Guvernul, articolul 85 permite dizolvarea Parlamentului: după 3 luni de imposibilitate de formare a Guvernului sau dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere în 45 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea e o decizie a Președintelui („poate să dizolve”), după ce Curtea Constituțională constată circumstanțele. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe an și nu în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui sau pe timp de stare de urgență, de asediu ori de război.

Exemple, cu date

• 5 martie 2013: Parlamentul a demis prin moțiune de cenzură Guvernul condus de Vladimir Filat, în principal pe baza suspiciunilor de corupție, arată Curtea Constituțională în Hotărârea nr. 4 din 22 aprilie 2013.
• 12 noiembrie 2019: Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis cu 63 de voturi ale PSRM și PDM. Moțiunea a venit după ce Guvernul și-a angajat răspunderea pentru modificarea Legii Procuraturii, privind selectarea procurorului general. Maia Sandu a declarat că Guvernul a căzut pentru că nu a vrut să „mimeze” reforma justiției; președintele de atunci, Igor Dodon, a pus căderea pe seama premierului. Pe 14 noiembrie 2019 a fost învestit Guvernul Ion Chicu, cu 62 de voturi.
• 20 octombrie 2023: o moțiune a socialiștilor și comuniștilor împotriva Guvernului Recean a fost respinsă, după o ședință care s-a încheiat noaptea.
• 13 decembrie 2024: o altă moțiune a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor împotriva Guvernului Recean, depusă pe 5 decembrie de 26 de deputați, a fost susținută doar de 18 deputați.
• 2021, dizolvarea: după demisia Guvernului Chicu (23 decembrie 2020), două încercări de învestitură au eșuat (11 februarie și 25 martie 2021). Curtea Constituțională a constatat la 15 aprilie 2021 circumstanțele pentru dizolvare, iar Președinta Maia Sandu a semnat decretul la 28 aprilie 2021. Alegerile anticipate au avut loc la 11 iulie 2021.

În actualul Parlament, PAS are 55 de mandate, iar Guvernul Alexandru Munteanu a fost învestit la 1 noiembrie 2025. Pe 26 martie 2026, liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că opoziția avea cele 26 de semnături, dar nu poate depune moțiunea pe durata stării de urgență și că nu renunță la idee.

Ce înseamnă pentru tine

• Serviciile publice nu se opresc. Un Guvern demis rămâne interimar. Pensiile, salariile bugetarilor și actele la ghișeu continuă.
• Deciziile noi pot întârzia. Un Guvern interimar face doar administrare curentă, așa că reformele și programele noi pot aștepta noul Guvern.
• Poți ajunge la alegeri anticipate. Dacă Parlamentul nu reușește să învestească un Guvern, Președintele îl poate dizolva. Vezi cum verifici unde votezi și ce acte îți trebuie.
• Urmărește votul, nu doar anunțul. O moțiune anunțată nu e neapărat depusă. Contează semnăturile și voturile.