Ce este vettingul: evaluarea judecătorilor și procurorilor explicată simplu

• Integritatea financiară: dacă averea și cheltuielile persoanei se potrivesc cu veniturile ei legale și dacă și-a plătit impozitele. De exemplu, la judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) se verifică dacă, în ultimii 12 ani, diferența nejustificată dintre avere, cheltuieli și venituri depășește 20 de salarii medii pe economie, adică 234.000 de lei pentru anul 2023.
• Integritatea etică: dacă persoana a încălcat grav regulile de etică, a avut conflicte de interese sau a dat hotărâri arbitrare, sancționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

Comisia nu verifică dacă judecătorul este bun profesionist și nu judecă din nou dosarele lui. Ea caută „dubii serioase” legate de integritate. Dacă astfel de dubii există și persoana nu le poate înlătura, comisia propune nepromovarea evaluării.

Vetting și pre-vetting

Pre-vettingul a fost prima etapă. El a verificat candidații la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) și la colegiile acestora. Pentru un candidat, singura consecință a nepromovării era excluderea din concurs. Vettingul propriu-zis vizează judecători și procurori aflați în funcție. Pentru ei, consecința principală a nepromovării este eliberarea din funcție, cu interdicția de a mai fi judecător, procuror sau demnitar public timp de 5-7 ani, potrivit Comisiei de evaluare a judecătorilor.

Cum funcționează în Moldova

Legile și comisiile

• Legea nr. 26/2022, adoptată în martie 2022, a creat Comisia Pre-Vetting. Ea a lucrat din aprilie 2022 și și-a încheiat oficial activitatea la 10 februarie 2026.
• Legea nr. 65/2023 a creat Comisia de evaluare a judecătorilor, care verifică judecătorii și candidații la CSJ.
• Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor a extins verificarea. Ea cuprinde judecătorii curților de apel, președinții și vicepreședinții judecătoriilor, procurorii din funcțiile de conducere, de la Procuratura Anticorupție și de la Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). Tot în baza ei lucrează Comisia de evaluare a procurorilor.

Potrivit Ministerului Justiției, cele două comisii au câte nouă membri. La 16 ianuarie 2025, Curtea Constituțională a recunoscut constituționalitatea mecanismului. Ministerul a anunțat că procesul este extins până în decembrie 2026.

Pașii unei evaluări

1. Persoana primește notificarea. Dacă demisionează în 20 de zile, nu mai este evaluată.
2. Comisia adună informații din registre și de la bănci, cere explicații și poate organiza o audiere.
3. Comisia aprobă un raport cu propunerea: promovare sau nepromovare.
4. CSM (pentru judecători) sau CSP (pentru procurori) acceptă sau respinge raportul. Dacă îl respinge, cere o singură dată reluarea evaluării.
5. Hotărârea CSM sau CSP poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție, atât de persoana evaluată, cât și de comisie.

Cifre și exemple recente

• 24 octombrie 2025: Ministerul Justiției a raportat 287 de subiecți evaluați: 103 au promovat, 93 nu au promovat, iar 91 s-au retras sau au demisionat.
• 10 februarie 2026: raportul final al Comisiei Pre-Vetting arată 69 de candidați evaluați, dintre care 26 au promovat și 43 nu, după contestații (Moldpres).
• 15 iunie 2026: Comisia de evaluare a judecătorilor a anunțat că, în trei ani, a primit 203 subiecți. Dintre ei, 69 au promovat, 40 nu au promovat, 70 au demisionat sau s-au retras, iar 20 de evaluări erau în curs.
• 25 august 2026: Comisia de evaluare a judecătorilor a contestat la CSJ hotărârea CSM care respinsese raportul său de reevaluare privind un judecător de la Curtea de Apel Centru.
• 29 septembrie 2026: CSJ a respins contestația unui procuror împotriva hotărârii CSP prin care s-a constatat nepromovarea evaluării, pe criteriul integrității financiare (Comisia de evaluare a procurorilor).

Cifrele de mai sus au date de referință diferite și nu se adună. Pentru cronologia completă, pozițiile instituțiilor și cifrele pe categorii, citește dosarul nostru Reforma justiției și vettingul judecătorilor.

Ce se discută acum

În mai 2026, Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege pentru extinderea vettingului la toți judecătorii, numit „full-vetting”. La 16 septembrie 2026, președinta Maia Sandu a spus că vettingul „nu este perfect, dar un proces mai bun nu există”. Președintele CSM, Sergiu Caraman, a spus că vettingul a dus la plecarea multor judecători și la amânarea proceselor și a cerut ca verificarea să rămână la categoriile prevăzute azi de lege (Europa Liberă).

Ce înseamnă pentru tine

• Încredere în instanță. Scopul declarat al reformei este ca deciziile importante să fie luate de judecători și procurori fără averi neexplicate sau conflicte de interese.
• Procese mai lente, uneori. Când judecătorii pleacă, posturile rămân libere o vreme, iar dosarele se pot amâna. Dacă procesul tău întârzie, întreabă grefa instanței despre noul complet de judecată.
• Nepromovat nu înseamnă condamnat. Evaluarea nu este un proces penal. O persoană este vinovată de o infracțiune doar după o hotărâre judecătorească definitivă.
• Poți semnala informații. Site-urile comisiilor au o rubrică „Sesizează”, prin care poți trimite informații despre un judecător sau procuror aflat în evaluare.
• Rapoartele sunt publice. Comisiile publică rapoartele și calendarul audierilor pe vetting.md, de unde ajungi la fiecare comisie.