Cetățenia română pentru moldoveni: dosarul, jurământul, pașaportul

Și Republica Moldova admite cetățenia multiplă. Cadrul legal actual este Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 253/2025, la care trimite pagina de cetățenie a Ministerului Afacerilor Externe. Nu trebuie să renunți la cetățenia moldovenească.

Pașii, de la dosar la pașaport

1. Strângi actele pentru tine și pentru ascendentul care a fost cetățean român (lista e mai jos). Pentru actele din Republica Moldova îți trebuie apostilă. Vezi ghidul nostru despre apostila pentru actele moldovenești.
2. Faci programare. Pentru consulatele României din Moldova (Chișinău, Bălți, Cahul), programarea se face pe econsulat.ro. Dacă depui în România, verifici programarea pe site-ul ANC, cetatenie.just.ro.
3. Depui personal dosarul. La consulat se redactează cererea către președintele ANC. Ți se iau datele biometrice: fotografia facială și amprentele a două degete. Primești o adeverință că ai depus cererea.
4. Aștepți ordinul ANC. Dosarul ajunge la ANC, care verifică condițiile. Dacă lipsesc acte, ești anunțat să completezi dosarul. Ordinul de redobândire îți este comunicat prin scrisoare recomandată sau prin e-mail, după opțiunea aleasă la depunere.
5. Depui jurământul de credință la consulatul din țara de domiciliu, pe bază de programare. Cetățenia română se dobândește chiar la data jurământului. Primești certificatul (cardul) de cetățenie.
6. Transcrii certificatul de naștere moldovenesc în registrele românești și primești certificat de naștere românesc.
7. Ceri pașaportul românesc. Dacă domiciliul tău rămâne în Moldova, primești pașaport cu mențiunea statului de domiciliu (pașaport CRDS).

Actele pentru dosarul de cetățenie

Lista completă e pe econsulat.ro, la „Acte necesare”. Pe scurt:

• pașaportul și buletinul moldovenesc, în original și copie legalizată;
• certificatul de cazier judiciar din Moldova, în original, apostilat; dacă ai și altă cetățenie sau reședință legală în alt stat, și cazierul din acel stat. Vezi ghidul despre cazierul judiciar din Moldova;
• actele de stare civilă (naștere, căsătorie, divorț) ale tale și ale ascendenților (părinți, bunici, străbunici), plus actele de deces ale ascendenților, unde e cazul;
• certificatele de naștere ale copiilor minori incluși în cerere;
• acordul părinților pentru minori și consimțământul copiilor de peste 14 ani, autentificate la notar sau la consulat;
• dovada cunoașterii limbii române (vezi mai jos);
• actele care dovedesc schimbarea numelui, dacă tu sau ascendenții v-ați schimbat numele.

Actele de stare civilă se depun ca extrase originale, eliberate cu cel mult 2 ani înainte de depunere, apostilate, însoțite de copii legalizate ale certificatelor. Traducerea legalizată în limba română e necesară doar dacă actul nu e în română, de exemplu un act vechi scris în rusă. Ai nevoie doar de actele pe linia ascendentului care a fost cetățean român.

Pentru Republica Moldova, econsulat.ro mai cere: actele aranjate în dosar în ordine cronologică, cu numele, prenumele și data nașterii scrise cu majuscule pe copertă. Dacă nu găsești actul unui bunic sau străbunic, îți trebuie răspunsul scris al autorităților de stare civilă din Moldova că arhiva a fost verificată și actul nu a fost găsit. Certificatele plastifiate nu se acceptă.

Limba română

Dovada limbii se face cu un certificat de nivel minim B1, eliberat de instituțiile din România indicate de lege (de exemplu Institutul Limbii Române sau Institutul Cultural Român), sau cu foaia matricolă a liceului ori a facultății care arată cel puțin 3 ani de studii în limba română, în copie legalizată și apostilată. Nu trebuie să dovedească limba persoanele care au fost ele însele cetățeni români și cele care au împlinit 65 de ani. Dacă nu ai documentul la depunere, semnezi o declarație și îl trimiți direct la ANC până la 14.03.2027.

Costuri și termene

Durata analizei dosarului la ANC nu este publicată pe econsulat.ro. Plătești doar taxele oficiale de mai sus. Nu da bani intermediarilor care promit „dosar mai rapid”.

Jurământul și certificatul de cetățenie

Pentru art. 11 nu există scutire de jurământ pentru adulți. Conform econsulat.ro, cine păstrează domiciliul în străinătate depune jurământul în fața șefului misiunii sau al oficiului consular al României din țara de domiciliu. Ceremonia se înregistrează audio sau video. Doar copiii minori incluși în ordinul părintelui nu depun jurământ și primesc certificat separat. Un copil care devine major înainte ca părinții să redobândească cetățenia depune jurământ.

Dacă nu depui jurământul în termen de un an de la comunicarea ordinului sau nu îl poți rosti în limba română, ordinul își încetează efectele. La jurământ vii cu: două fotografii color 3,5 x 4,5 cm, certificatul de naștere, certificatul de căsătorie sau divorț, pașaportul valabil, buletinul moldovenesc cu fișa de însoțire și, dacă le ai, scrisoarea ANC cu plicul ștampilat.

Certificatul de naștere românesc și pașaportul

După jurământ, ceri transcrierea certificatului de naștere la consulat. Pentru cei care au primit cetățenia prin art. 11, cererea se depune doar personal, nu prin procură. Poți depune și în România, la primăria unui municipiu reședință de județ sau a unui sector din București, dacă n-ai avut niciodată domiciliu în România.

Cu domiciliul în Moldova, actul tău românesc de identitate este pașaportul CRDS. Prima dată, la cerere atașezi și certificatul sau cardul de cetățenie. Îl poți cere la consulat (prețul îl stabilește misiunea, vezi econsulat.ro) sau în România, la orice serviciu de pașapoarte, cu programare pe hub.mai.gov.ro/epasapoarte. Buletinul românesc (cartea de identitate) presupune domiciliu în România.

Greșeli frecvente

• Certificate plastifiate sau extrase mai vechi de 2 ani.
• Diferențe de nume sau dată între acte, fără dovada schimbării numelui. Consulatul nu acceptă neconcordanțe.
• Minori lipsă la depunere: din 1 septembrie 2024, toți minorii incluși în cerere trebuie să fie prezenți.
• Jurământ amânat peste termenul de un an.
• Transcriere cerută prin procură, deși trebuie depusă personal.

Ce faci dacă...

...cererea e respinsă? Ordinul de respingere se poate contesta în 15 zile de la comunicare la Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal. O nouă cerere se poate depune după 6 luni.

...locuiești în Italia sau Germania? Depui la consulatul României din țara în care ai domiciliul sau reședința legală, tot prin econsulat.ro. Pentru actele moldovenești de acolo, vezi și ghidul despre pașaportul moldovenesc din străinătate.