Colindele și uratul în Moldova: texte, obiceiuri și când se colindă

Culegerea „Colindatul de ceată bărbătească” (2011), editată de Academia de Științe, Ministerul Culturii și Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial și publicată pe patrimoniuimaterial.md, descrie în trei etape cum se desfășoară obiceiul în satele noastre:

1. Pregătirea. Satul se împarte pe sectoare, numite măhălăli sau vălăreturi. Flăcăii își aleg un conducător, numit pe locuri cămăraș, căpitan, staroste sau vătaf, de obicei cu două-trei săptămâni înainte de Crăciun. Colindele se învață la repetiții, care în Valea Nistrului de Jos se numesc hurdughie. Ceata are de la 4–15 până la 25–50 de flăcăi.
2. Colindatul. Ceata cere voie de la poartă: „Primiți cu colinda!?”. Gazda răspunde „poftim, poftim”, iar flăcăii cântă una-două colinde la fereastră sau în prag. Dacă sunt chemați în casă, cântă „la icoane” și la masă. La plecare, gazdele le dau de regulă un colac mare și bani, iar uneori fata casei iese la joc cu ceata.
3. Încheierea. A doua zi de Crăciun, la o masă numită pe alocuri „la zamă”, se numără banii și se împart colacii. Cea mai mare parte a banilor plătește muzica pentru horele satului.

Etnograful Varvara Buzilă a spus pentru Moldpres că ceata mare, a flăcăilor, trebuia să colinde toți gospodarii. Din banii strânși, flăcăii săpau sau plăteau o fântână pentru sat. Mai multe despre cetele de copii și de oameni căsătoriți găsești în ghidul nostru despre Crăciunul în Moldova.

Când se colindă și când se urează

Studiul publicat pe patrimoniuimaterial.md arată că în cele mai multe sate colindatul se face de Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie). Pe arii mai mici, în „enclave” de sate, se colindă pe stil nou (25 decembrie). Pe alocuri colindatul ține până la Anul Nou sau chiar până la Bobotează. În unele sate nu se colindă la Crăciun, ci la Anul Nou, pe 13 ianuarie (stil vechi). După Varvara Buzilă, se colindă până la Sfântul Ioan Botezătorul, iar în restul anului nu (Moldpres).

Despre Anul Nou pe stil vechi citește Sfântul Vasile și Anul Nou, iar despre ultima sărbătoare a ciclului, Boboteaza.

Steaua și colindatul copiilor

Copiii vestesc Nașterea Domnului cu colindul și cu Steaua. Ei poartă o stea cu icoana Pruncului Iisus în mijloc, amintind de steaua care i-a călăuzit pe magi, și încep de cele mai multe ori cu „Steaua sus răsare”, scrie Moldpres. Registrul patrimoniului imaterial al Ministerului Culturii trece separat „colindatul copiilor în ajunul Crăciunului sau în ziua de Crăciun”, cu practici locale numite Bolindețul, Chiti-Miti sau Cu Lichiul. Tot acolo apar reprezentările teatralizate de Crăciun: Craii, Irozii, Banda lui Irod.

Uratul de Anul Nou: Plugușorul, Sorcova, Semănatul

Plugușorul este, după CrestinOrtodox.ro, o colindă agrară declamată, cu elemente de teatru, despre munca pentru pâine. Se spune din casă în casă în seara de ajun a Anului Nou, până dimineața, mai ales de copii și adolescenți, în cete mici. Recitarea e însoțită de clopoței, de buhai și de pocnetul bicelor. În Moldova, plugul tras de boi a fost înlocuit de buhai. Registrul Ministerului Culturii deosebește „Plugul mic sau Plugușorul copiilor” de „Plugul Mare de ceată bărbătească” și de uratul (hăitul) cetei de flăcăi.

Sorcova este un băț împodobit cu flori de hârtie colorată. Mai demult se foloseau ramuri de măr, păr sau vișin, puse în apă de Sfântul Andrei ca să înflorească (CrestinOrtodox.ro). Copiii ating ușor gazdele cu sorcova și le urează sănătate. Registrul de la mc.gov.md o descrie drept obicei specific comunităților din sud-vest.

Semănatul se face tot dimineața. Copiii aruncă boabe de grâu, porumb, orez sau ovăz prin casă și peste gospodari. În 2026, în satul Șeptelici, raionul Soroca, semănătorii purtau trăistuțe pentru colaci, mere, nuci și bomboane, arată TVR Moldova.

Capra, Ursul și Malanca

Jocurile cu măști sunt partea cea mai spectaculoasă a Anului Nou. Registrul Ministerului Culturii enumeră măști antropomorfe (Malanca, Baba și Moșneagul, Moșii, Urâții) și zoomorfe (Capra, Ursul, Căluțul, Cerbul, Cocoșul și altele). Capitolul despre dansuri tradiționale de pe mc.gov.md trece Capra și Ursul drept dansuri rituale solo, în centrul și sudul țării. Malanca apare ca „ceată distractivă” în nord și centru, iar Căiuții sunt un dans bărbătesc din nord.

• Capra are, în zona Moldovei, un bot de lemn clămpănitor și coarne mai mici, și e acoperită cu covoare sau macaturi (CrestinOrtodox.ro). La Crihana Veche, raionul Cahul, mai multe „capre” au jucat pe ulițe în acompaniament de tobe și buhai (TV8).
• Ursul joacă îndemnat de ursar, în ritmul tobelor și al fluierăturilor (CrestinOrtodox.ro).
• Malanca e denumirea slavă a cetelor care merg cu uratul în ajunul Anului Nou pe stil vechi, în nordul Moldovei și în Bucovina. Un flăcău e îmbrăcat în haine femeiești și poartă numele de Malanca (Jurnal TV). Obiceiul se păstrează la Lipnic și Vălcineț (Ocnița), la Goleni (Edineț) și la Crasnoarmeiscoe (Hâncești). Urătorii întreabă la poartă: „Bună ziua! Primiți malanca?” (TV8).

Fragmente din colinde și urături populare

Versurile de mai jos sunt populare, anonime, și au fost culese de folcloriști. Le redăm scurt, în ortografia literară, cu locul unde au fost înregistrate. Textul diferă de la sat la sat.

• Colindă de gazdă, înregistrată de etnomuzicologul Andrei Tamazlâcaru (inf. Maria Iliuț, Crasnoilsk, regiunea Cernăuți), în culegerea de pe patrimoniuimaterial.md: „Aprindeți luminile, / În seara de Crăciun / În toate grădinile...”, care se încheie cu „Busuioc verde pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă”.
• Din aceeași culegere, colinda de stăpân de la Cartal, raionul Reni: „Astă seară-i seară mare, / Seară mare-i de Ajunuri.”
• Refrenul de la Baurci, raionul Cahul: „Leru-i ler, / La lină fântână...”. Multe colinde se încheie cu o urare spusă, nu cântată, de pildă „La Anul și la mulți ani!”.
• Steaua, după Moldpres: „Steaua sus răsare...”
• Plugușorul, după CrestinOrtodox.ro: „Aho, aho, copii și frați, / Stați puțin și nu mânați...”
• Sorcova, după CrestinOrtodox.ro: „Sorcova, vesela, / Să trăiți, să-mbătrâniți, / Peste vară, primăvară, / Ca un păr, ca un măr...”
• Urarea de la Semănat și Sorcovă, prezentă inițial în centrul Moldovei (CrestinOrtodox.ro): „Să trăiți, / Să-nfloriți / ca merii, / ca perii, / În mijlocul verii...”

Darurile pentru colindători

Gazdele știu din timp ce daruri pregătesc, iar colindătorii știu cum să mulțumească, arată studiul despre colindatul de ceată. Ce se dă, după surse:

• Flăcăilor: colaci mari pregătiți special și bani (Moldpres, patrimoniuimaterial.md).
• Copiilor: colaci mai mici, hulubi, nuci și bomboane, puse în trăistuțe (Moldpres).
• Celor cu Plugușorul: colaci, fructe, bani, cârnați (CrestinOrtodox.ro).
• Semănătorilor: bani, fructe, nuci, colaci, dulciuri (CrestinOrtodox.ro, TVR Moldova).

Pâinea este darul tradițional, ca simbol al belșugului. În popor se spune că darurile din trăistuțe aduc noroc și belșug în casa gospodarului (Moldpres) și că gospodăriile unde intră Malanca vor avea belșug tot anul (Jurnal TV). Acestea sunt credințe populare, nu reguli. Ce rămâne sigur e regula veche a satului: colindătorii se primesc cu ușa deschisă, iar dacă ceata mare ocolea o casă, gazdele se puteau supăra.