Contractul individual de muncă în Moldova: ce trebuie să conțină și ce faci dacă nu ai contract

Pe scurt: în Moldova, contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, în baza Codului muncii nr. 154/2003. Angajatorul trebuie să-ți dea un exemplar semnat. Dacă lucrezi fără contract scris, e muncă nedeclarată, iar răspunderea contravențională o poartă angajatorul, nu tu. Perioada de probă există doar dacă e scrisă în contract.

Contractul trebuie să fie scris

Contractul individual de muncă este înțelegerea dintre tine (salariatul) și angajator: tu muncești într-o anumită funcție sau specialitate, iar el îți plătește salariul și îți asigură condițiile de muncă. Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) trimite, în materialele sale, la art. 58 alin. (1) din Codul muncii: contractul se încheie în formă scrisă. Ghidul de conformare al ISM pentru angajatori mai citează art. 56 (perfectarea contractelor) și art. 65 (ordinul de angajare).

Concret:

• contractul se semnează în două exemplare, cu semnătură olografă (de mână), sau cu semnătură electronică avansată ori calificată, dacă părțile au convenit să lucreze prin documente electronice;
• angajatorul este obligat să-ți dea o copie;
• angajatorul poate emite și un ordin de angajare, pe care ți-l comunică sub semnătură. Ghidul angajatorului al Ministerului Muncii indică un termen de 3 zile lucrătoare de la emitere.

Nu începe să lucrezi „pe încredere”, cu promisiunea că „îl facem după probă”. ISM a constatat că unii angajatori și salariați cred greșit că în perioada de probă nu e nevoie de contract. Este nevoie.

Ce trebuie să conțină contractul (art. 49)

Clauzele obligatorii sunt enumerate la art. 49 alin. (1) din Codul muncii. Din materialele oficiale ISM și MMPS, un contract complet trebuie să indice:

• identitatea părților (salariat și angajator);
• durata contractului (determinată sau nedeterminată) și data de când produce efecte;
• specialitatea, profesia, funcția și atribuțiile funcției (le poți găsi în contract sau în fișa postului anexată);
• locul de muncă, cu adresa juridică a angajatorului;
• drepturile și obligațiile salariatului și ale angajatorului;
• condițiile de retribuire a muncii (salariu, sporuri, alte plăți) și condițiile de asigurare socială și medicală;
• regimul de muncă și de odihnă, inclusiv durata concediului;
• riscurile specifice funcției;
• perioada de probă, dacă se aplică.

Prin Legea nr. 193/2025 au fost transpuse în Codul muncii prevederi din Directiva (UE) 2019/1152 privind condițiile de muncă transparente. Ghidul angajatorului explică, între altele, că angajatorul trebuie să-ți dea înainte de angajare informații despre condițiile de activitate și despre perioadele de preaviz pe care le respectă fiecare parte la încetarea contractului. Textul exact al art. 49 în versiunea în vigoare îl verifici pe legis.md, în Codul muncii.

Pe lângă clauzele standard, părțile pot negocia clauze specifice: de confidențialitate, de neconcurență, de compensare a cheltuielilor sau de transport. Atenție: nu se poate stabili prin contract o condiție mai rea decât cea din lege, din contractul colectiv sau din convențiile colective, iar angajatorul nu poate cere o muncă pe care contractul nu o prevede.

Cum recunoști un contract de muncă real

ISM te sfătuiește să verifici trei lucruri înainte să semnezi:

1. părțile sunt numite „salariat” și „angajator”, nu „prestator” și „beneficiar”;
2. apar funcția, atribuțiile, locul de muncă, drepturile și obligațiile, durata concediului;
3. ți se dă o copie.

Dacă lipsesc aceste elemente, probabil ți se propune un contract de prestări servicii (reglementat de Codul civil), nu un contract de muncă. La acesta din urmă nu ai concediu plătit, concediu medical sau protecția Codului muncii, iar contribuțiile le plătești tu. Cu o copie a contractului te poți adresa ISM, care îl poate analiza.

Perioada de probă

Perioada de probă servește angajatorului să verifice dacă te pricepi la ce ai de făcut. Regulile, din materialele oficiale:

• se aplică doar dacă este scrisă în contract, cu durata și condițiile ei. Dacă lipsește clauza, ești angajat fără probă;
• într-un contract poți avea o singură perioadă de probă;
• zilele de concediu medical și alte absențe motivate, dovedite cu acte, nu intră în calcul;
• în timpul probei ai toate drepturile salariale și obligațiile unui angajat obișnuit;
• pentru muncitorii necalificați, proba nu poate depăși 30 de zile calendaristice;
• la contractele pe durată determinată: cel mult 15 zile calendaristice dacă durata e de 3-6 luni și cel mult 30 de zile dacă e mai mare de 6 luni.

Cât poate dura proba la un salariat calificat? Ghidul angajatorului al Ministerului Muncii (ediția 2025) indică cel mult 6 luni. Materiale mai vechi ale ISM indicau cel mult 3 luni, cu 6 luni doar pentru conducători. Din cauza acestei diferențe, citește art. 60 din Codul muncii, în versiunea în vigoare pe legis.md, înainte să accepți o probă lungă.

Proba nu se poate aplica persoanelor sub 18 ani, celor angajate prin concurs, celor transferate de la o unitate la alta, femeilor gravide, persoanelor alese în funcții elective și celor angajate pe contracte de până la 3 luni.

Dacă rezultatul probei e nesatisfăcător, angajatorul emite un ordin de concediere înainte să expire perioada. El nu trebuie să-și motiveze decizia, dar o poți ataca în instanță. După expirarea probei, contractul poate înceta doar în condițiile generale.

Ce faci dacă lucrezi fără contract

Munca fără contract scris este muncă nedeclarată (art. 71 din Codul muncii). Angajatorul răspunde contravențional, conform art. 55 și 55¹ din Codul contravențional. Cuantumul amenzilor îl vezi în tabelul ISM și în codul în vigoare, pentru că poate fi modificat.

1. Cere contractul în scris, pe e-mail sau mesaj, ca să rămână dovada că l-ai cerut.
2. Strânge dovezi că lucrezi: mesaje cu sarcini, grafice, poze de la locul de muncă, nume de colegi, extrase de card cu plăți de salariu.
3. Depune o petiție la ISM (online, pe ism.gov.md, la „Depune o petiție”) sau la inspecția teritorială de muncă din raionul tău. ISM nu poate interveni din oficiu dacă nu știe, așa că trebuie să scrii.
4. Dacă ai probleme cu salariul, ISM poate verifica respectarea Codului muncii, iar documentele primite le poți folosi apoi în instanță.

Angajatorul trebuie să informeze și Serviciul Fiscal de Stat despre începerea raportului de muncă, prin formularul IRM19, în termen de cel mult 10 zile de la semnarea ordinului, potrivit ISM. Fără această informare, perioadele tale de muncă nu se văd corect în evidența asigurărilor sociale și medicale. Pe cnas.gov.md poți verifica stagiul de cotizare.

Greșeli frecvente

• Semnezi un contract gol sau incomplet, fără funcție și fără salariu.
• Accepți un contract de prestări servicii în locul celui de muncă, pentru un job obișnuit, cu program și șef.
• Nu ceri copia contractului.
• Presupui că „proba” nu are nevoie de contract.
• Accepți un salariu „în plic” mai mare decât cel din contract. Stagiul și indemnizațiile tale se calculează după ce e declarat.

Unde verifici textul legii

Codul muncii nr. 154/2003 se găsește pe legis.md, cu toate modificările. Ghidul angajatorului al Ministerului Muncii și Protecției Sociale conține și un model de contract și de ordin de angajare. Pentru situația ta concretă, consultanța o poți cere gratuit la ISM, prin solicitarea de consultanță de pe site.