Cum decorezi casa de sărbători: decor tradițional, bradul și siguranța

Obiceiul se ține și azi. În satul Ciulucani, raionul Telenești, oamenii au spus pentru TVR Moldova că „primul crăciunel se pune la icoană și se păstrează până în primăvară”. La Lozova, raionul Strășeni, gospodinele împletesc crăciunelul din două vergi de aluat și îl pun la icoană, unde stă deja un fir de busuioc, după cum arată un reportaj TVR Moldova. Așa că, dacă vrei un colț de sărbătoare în stil vechi, cel mai simplu e acesta: icoana curată, un fir de busuioc și primul colac copt în casă.

Ștergarele și casa curată

Înainte de decor vine curățenia. În ajun, „femeile fac curat în toată casa și pregătesc colaci”, scrie Moldpres. Ștergarele țesute sau cusute sunt o altă podoabă păstrată din bătrâni: la muzeul pâinii „La Gura Cuptorului” din Văleni, de exemplu, pereții sunt înfrumusețați cu ștergare vechi, „fiecare avându-și povestea sa” (Moldpres). Dacă ai acasă ștergare de la bunici, sărbătorile sunt un bun prilej să le scoți din ladă.

Fânul de sub fața de masă

Masa din ajun are și ea un decor simbolic. În casele celor de stil vechi, „lumina lumânărilor și mirosul de fân așezat sub fața de masă simbolizează nașterea lui Iisus Hristos în iesle”, notează Moldpres. Despre bucatele de pe masă afli mai multe în ghidul despre Postul Crăciunului.

Bradul și steaua: ce înseamnă

După tradiția citată de Moldpres, bradul se împodobește în ajunul Crăciunului, când se pregătesc și darurile. Același articol amintește că bradul este cel mai important arbore din obiceiurile românești, prezent la botez, la nuntă și la înmormântare.

Bradul împodobit, așa cum îl știm azi, a venit din Apus. Un articol de pe Doxologia, semnat de Protos. Ioan Dumitru Popoiu, amintește un brad ornat în catedrala din Strasbourg în 1539 și spune că în România „primul brad de Crăciun a fost împodobit după moda germană a vremii în casa principelui Carol I, în 1871”. CrestinOrtodox.ro dă însă anul 1866 pentru primul brad din palatul lui Carol I, așa că sursele nu se potrivesc la an. Când s-a răspândit bradul în satele din Basarabia, sursele citate aici nu spun.

Pentru Biserică, bradul nu e o rânduială, dar nici un obicei străin de credință. „Deși nu este amintit în rânduielile tipiconale ortodoxe, bradul și împodobirea sa de Crăciun s-au îmbisericit”, scrie autorul de pe Doxologia. Explicațiile pe care le dă:

• Steaua din vârf „stă ca mărturie a stelei de la Răsărit”, care i-a călăuzit pe magi la Betleem (la fel și pe CrestinOrtodox.ro).
• Globurile, beteala și ornamentele amintesc de darurile magilor și de frumusețea cerului înstelat.
• Cetina mereu verde simboliza nemurirea; CrestinOrtodox.ro spune că bradul, care rămâne tot timpul verde, „Îl simbolizează pe Hristos, veșnic viu”.

Un sfat practic din același articol: icoana Nașterii Domnului să fie la loc de cinste. „Nu icoana ar fi un ornament în bradul împodobit, ci acesta devine el însuși o minunată podoabă a icoanei.” Pune deci icoana lângă brad, nu agățată printre globuri. Despre podoabele de la început, CrestinOrtodox.ro scrie că bradul se împodobea cu fructe, flori de hârtie și biscuiți, iar mai târziu cu lumânări și globuri colorate.

Decorul modern, fără risc de incendiu

Instalațiile cu becuri, lumânările și artificiile sunt partea cea mai riscantă a decorului. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a publicat în decembrie 2025 recomandările pentru sărbători, iar într-un material informativ separat enumeră ce e interzis la pomul de iarnă. Pe scurt:

1. Bradul departe de căldură. Pomul natural se pune la distanță sigură de sobe, calorifere și aparate electrice.
2. Brad artificial ignifug. IGSU recomandă brazii artificiali din materiale ignifuge, adică materiale care nu se aprind ușor.
3. Verifică instalația înainte s-o bagi în priză. Instalațiile decorative nu trebuie să aibă defecțiuni. Cele defecte sau improvizate sunt interzise.
4. Scoate luminițele din priză noaptea și atunci când nu e nimeni acasă sau nu le supraveghează nimeni.
5. Fără lumânări aprinse lângă brad și lângă alte materiale care ard. IGSU recomandă evitarea lumânărilor aprinse lângă orice material combustibil, nu doar lângă brad.
6. Fără artificii în casă. IGSU amintește că articolele pirotehnice sunt strict interzise în locuințe, pe balcoane, pe scările și în curțile blocurilor. „Doar o scânteie a focului de artificii poate aprinde costumul de carnaval sau materialele combustibile pe pomul de Crăciun.”
7. Copiii sub supraveghere. Părinții sunt rugați să nu le lase copiilor acces la articole pirotehnice.

Dacă totuși izbucnește un incendiu, sună la 112. Ce spui operatorului afli în ghidul Numerele de urgență și ce spui când suni la 112.

Bradul natural: cum îl cumperi legal

Agenția „Moldsilva” vinde în fiecare iarnă pomi de Crăciun crescuți în pepinierele silvice. În sezonul 2025–2026, vânzarea a început pe 1 decembrie: aproape 37.800 de pomi, cei mai mulți molizi, plus pini și câțiva brazi, dar și crenguțe de pin și molid (verticele) pentru cine vrea doar un aranjament. Pomii s-au vândut doar pe bază de precomandă, la depozitele întreprinderilor silvice, iar lista lor și prețurile sunt pe paginile acestor întreprinderi. Moldsilva precizează că nu e implicată în comerțul stradal și că pomii săi nu sunt tăiați din pădure, ci crescuți în pepiniere pentru sărbători (comunicatul din 2024).

O variantă bună pentru curte: pomul cu balot, adică cu rădăcina în pământ, pe care îl poți replanta după sărbători. Moldsilva încurajează această alegere.

Atenție la tăierile ilegale. Conform art. 122 alin. (1) din Codul contravențional, citat de Moldsilva, tăierea ilicită de molizi și pini din pădure sau din alte spații verzi se pedepsește la persoanele fizice cu amendă de la 24 la 30 de unități convenționale sau cu 40–60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității, plus plata prejudiciului adus mediului. Dacă tăierea are loc între noiembrie și ianuarie, prejudiciul se plătește dublu.