Înălțarea Domnului și Rusaliile: când sunt, tradiții în Moldova și ce nu e bine să faci
Ghid · actualizat la 2 octombrie 2026
Când sunt Ispasul și Rusaliile față de Paști, ce înseamnă, ce tradiții se țin în Moldova, credințe populare despre iele și dacă sunt zile libere.
Pe scurt
Înălțarea Domnului și Rusaliile sunt două mari sărbători care încheie perioada de după Paști. Nu au o dată fixă în calendar. Ambele se socotesc de la ziua Învierii:
- Înălțarea Domnului (Ispasul) este la 40 de zile după Paști, mereu joia, în săptămâna a șasea după Paști.
- Sâmbăta Moșilor (Moșii de vară) este sâmbăta dinaintea Rusaliilor, zi de pomenire a morților.
- Rusaliile (Pogorârea Duhului Sfânt, Cincizecimea, Duminica Mare) sunt la 50 de zile după Paști, mereu duminica, la zece zile după Înălțare.
- Lunea Sfântului Duh este a doua zi după Rusalii.
Pentru că depind de Paști, aceste sărbători nu au o dată „pe stil vechi” și una „pe stil nou”. Bisericile Ortodoxe au hotărât să serbeze Paștele la aceeași dată, după Pascalia veche, și odată cu el toate sărbătorile legate de Paști, explică crestinortodox.ro. În Moldova, atât Mitropolia Moldovei, cât și Mitropolia Basarabiei (care se descrie drept „autonomă, de stil vechi”) țin aceeași Pascalie. Datele exacte pentru anul în curs le găsești în calendarul creștin-ortodox.
Semnificația religioasă
Înălțarea Domnului
Sărbătoarea amintește de ridicarea Mântuitorului Iisus Hristos cu trupul la cer, la 40 de zile după Învierea Sa. Mitropolia Moldovei o numește „ultimul eveniment din viața pământească a Mântuitorului”. Potrivit învățăturii ortodoxe, Hristos S-a înălțat de pe Muntele Măslinilor, în fața Apostolilor. Doi îngeri le-au vorbit ucenicilor despre a doua Sa venire.
Publicitate
La început, Înălțarea era sărbătorită împreună cu Rusaliile, la 50 de zile după Înviere. Pe la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, cele două sărbători s-au despărțit. De atunci, Înălțarea se ține în a 40-a zi după Paști. În ziua sărbătorii, credincioșii se salută cu „Hristos S-a înălțat!” – „Adevărat S-a înălțat!”.
Rusaliile
La 50 de zile după Înviere, Duhul Sfânt S-a pogorât peste Apostoli în chip de „limbi ca de foc”. Apostolii au început să vorbească în limbi pe care nu le cunoșteau. Biserica vede în această zi începutul Bisericii. Numele „Cincizecime” vine de la cele 50 de zile. Numele „Rusalii” vine, după crestinortodox.ro, de la „Rosalia”, o sărbătoare romană a trandafirilor, legată de cultul morților.
Mitropolia Moldovei numește această zi „Duminica Pogorârii Sfântului Duh și ziua Sfintei Treimi (numită în popor și Duminica Mare)”. După Liturghie se face Vecernia cu rugăciunile de îngenunchere. A doua zi, Biserica îl cinstește în mod deosebit pe Duhul Sfânt, a treia persoană a Sfintei Treimi. Mitropolia Moldovei o numește Lunea Sfântului Duh sau Lunea Rusaliilor. Moldpres o numește și „Sărbătoarea Sfintei Treimi”. Prima duminică după Rusalii este Duminica Tuturor Sfinților.
Tradiții în Moldova
De Ispas
Potrivit Moldpres, de Ispas în multe sate se fac parastase și se îngrijesc mormintele celor răposați. Gospodarii ies pe câmp să vadă cum stau semănăturile. În unele regiuni, ziua mai este numită „Paștele cailor”. Tot Moldpres scrie că Înălțarea are în popor și numele de „Constandinu Puilor” și este socotită ultima zi bună pentru semănatul porumbului și al meiului.
Pe crestinortodox.ro sunt descrise și alte obiceiuri: se înroșesc ouă și se pregătesc bucate ca la Paști, se ciocnesc ouă cu „Hristos S-a înălțat!”. Înălțarea este ultima zi în care se mai mănâncă ouă roșii. Se împart pentru morți brânză, ceapă verde, ouă roșii, pâine și vin. În unele locuri, casele și mormintele se împodobesc cu ramuri de paltin, tei sau nuc, iar la ferestre se pun frunze de leuștean. Ministerul Culturii include „Înălțarea/Ispasul, împreună cu toate practicile asociate” în lista sărbătorilor și obiceiurilor populare din Moldova, întocmită de etnologul Varvara Buzilă. În multe localități, Ispasul este și ziua hramului: în 2026, Moldpres a anunțat hram în 130 de localități.
Sâmbăta Moșilor
În sâmbăta dinaintea Rusaliilor se face pomenirea morților. În popor, ziua se numește „Moșii de vară”, „Moșii de Rusalii” sau „Moșii cei Mari”. După parastas, oamenii împart pomană, spune crestinortodox.ro. Se dau vase noi de lut cu mâncare și o băutură curată (apă, lapte sau vin), colac și lumânare. Toartele vaselor se împodobesc cu trandafiri și fire de busuioc.
De Duminica Mare
Cel mai cunoscut obicei este împodobirea casei cu ramuri verzi. Radio Moldova scrie că oamenii pun ramuri de salcie, nuc sau tei la porți, ferestre, uși și icoane. Moldpres adaugă și plopul și stejarul. Flăcăii aduc ramurile din pădure, ele se sfințesc la biserică, iar credincioșii le iau acasă și le pun la icoane. În biserică, frunzele de nuc sau de tei închipuie limbile de foc ale Duhului Sfânt.
Tot Radio Moldova notează că se adună flori de cimbru și corovatic, care se așază prin casă. Mulți merg la cimitir cu pomeni: boluri, oale și ulcioare de lemn sau lut, cu lapte și tăiței, căni cu apă sau vin. La toarte se prind crenguțe de busuioc, trandafiri și frunze de nuc. Pomenile se împart rudelor, vecinilor și mai ales copiilor. De sărbătoare, gospodinele fac sarmale în frunze de hrean și plăcinte cu verdeață, cartofi și brânză. În unele sate, după Sfânta Treime, se curăță izvoarele și fântânile.
Ministerul Culturii trece în aceeași listă „Duminica Mare” (împodobirea cu ramuri verzi, împărțirea vaselor cu lapte și a copturilor) și „Împrăștierea Rusaliilor” (curățatul fântânilor și izvoarelor, repararea punților, „La iarbă verde”, „Străchini verzi”). Duminica Mare este și zi de hram în multe sate: în 2025, Moldpres a numărat 88 de localități din 23 de raioane.
Ce nu e bine să faci: credințe populare
Următoarele sunt credințe din popor, nu reguli ale Bisericii. Le redăm așa cum apar în sursele citate.
- De Ispas nu e bine să te superi. Se spune că Ispas a fost un om bun și vesel, care a fost de față la Înălțare, așa că oamenii caută să fie bine dispuși (crestinortodox.ro).
- Nu se împrumută sare și nu se dă foc din casă de Înălțare, ca să nu plece sporul din casă (crestinortodox.ro).
- Vremea de Ispas arată cum va fi vara, se spune în popor (Moldpres).
- Ce sădești după Ispas nu mai rodește, după o veche credință (crestinortodox.ro).
- În Sâmbăta Moșilor, nu se mănâncă nimic până nu se împarte pomana pentru cei adormiți (crestinortodox.ro).
- Ramurile de tei apără casa de fulgere, grindină și duhuri rele, se crede la sat (Moldpres, crestinortodox.ro).
- Rusaliile sau ielele. În mitologia populară, „Rusaliile” sunt niște duhuri rele, zâne îmbrăcate în alb, care ar aduce boli. Ca să se ferească de ele, oamenii puneau în casă pelin și usturoi (crestinortodox.ro).
- Nu te scălda în râuri și iazuri de Rusalii, pentru că ielele ar fi și zâne ale apelor (Adevărul Moldova).
- Cine se supără de Rusalii va fi supărat tot anul, spune o vorbă veche (Adevărul Moldova).
- Dacă nu cântă cucul de Rusalii, vara va fi secetoasă, spun bătrânii (Adevărul Moldova).
Ce spune Biserica: frunzele de nuc și de tei sunt pentru ea un simbol al limbilor de foc și al darurilor Duhului Sfânt. Crestinortodox.ro explică credința că teiul apără casa prin faptul că frunzele sunt sfințite cu aghiasmă. Ielele țin de mitologia populară, nu de învățătura Bisericii.
Sunt zile libere?
Nu. Înălțarea Domnului, Rusaliile și Lunea Sfântului Duh nu sunt zile de sărbătoare nelucrătoare la nivel național în Republica Moldova. Ele nu apar în lista oficială a sărbătorilor publicată de Ministerul Afacerilor Externe. Din perioada Paștelui, pe listă sunt doar prima și a doua zi de Paști și lunea a doua după Paști (Paștele Blajinilor). Rusaliile cad oricum duminica. Lista completă o găsești în ghidul Sărbătorile legale în Moldova în 2027.
Urări
Sursele citite nu leagă o onomastică anume de aceste sărbători. De Ispas te saluți cu „Hristos S-a înălțat!” și răspunzi „Adevărat S-a înălțat!”. De Rusalii poți spune simplu: „Sărbători binecuvântate și pace în casă!” sau „Duhul Sfânt să vă lumineze casa și sufletul!”.
Publicitate
Întrebări frecvente
Când este Înălțarea Domnului?
Înălțarea Domnului (Ispasul) este la 40 de zile după Paști, mereu joia, în săptămâna a șasea după Paști. Data se schimbă de la an la an, odată cu Paștele.
Când sunt Rusaliile?
Rusaliile (Pogorârea Duhului Sfânt, Duminica Mare) sunt la 50 de zile după Paști, mereu duminica, la zece zile după Înălțare. A doua zi este Lunea Sfântului Duh, iar sâmbăta dinainte este Sâmbăta Moșilor.
Rusaliile sunt zi liberă în Moldova?
Nu. Nici Rusaliile, nici Lunea Sfântului Duh, nici Înălțarea nu sunt zile de sărbătoare nelucrătoare la nivel național. Ele nu apar în lista oficială a sărbătorilor din Republica Moldova. Rusaliile cad oricum duminica.
Ce ramuri se pun în casă de Rusalii?
În Moldova se pun ramuri de tei, nuc, salcie, plop sau stejar la porți, ferestre, uși și icoane. Ramurile se sfințesc la biserică. Frunzele de nuc și de tei închipuie limbile de foc ale Duhului Sfânt.
Ce nu e bine să faci de Rusalii?
În popor se spune că nu e bine să te scalzi în râuri și iazuri, din cauza ielelor, și nu e bine să te superi, că vei fi supărat tot anul. Acestea sunt credințe populare, nu reguli ale Bisericii.
Ce înseamnă „Paștele cailor”?
Așa numesc unii oameni ziua Înălțării Domnului (Ispasul). O legendă spune că doar atunci caii se satură de mâncare. Expresia „la Paștele cailor” a ajuns să însemne o dată nesigură sau foarte îndepărtată.