Înălțarea Sfintei Cruci (Ziua Crucii): post, tradiții și ce nu e bine să faci

• Aflarea Crucii. În anul 326, Sfânta Împărăteasă Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare, a găsit la Ierusalim lemnul Crucii pe care a fost răstignit Hristos. În 335, după sfințirea bisericii ridicate de Constantin deasupra Mormântului Domnului, episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat Crucea în fața poporului, ca toți să o vadă. De aici vine numele sărbătorii.
• Întoarcerea Crucii. În 614, perșii au cucerit Ierusalimul și au luat Crucea. Împăratul bizantin Heraclius i-a învins și a adus-o înapoi la Ierusalim, în jurul anului 629.

Spre deosebire de alte sărbători mari, Ziua Crucii se ține cu post, pentru că amintește de Patimile și moartea lui Hristos. Cinstirea Sfintei Cruci a fost stabilită de Sinodul al VII-lea Ecumenic, din anul 787, și întărită de un sinod ținut la Constantinopol în 869: Crucii i se cuvine aceeași cinstire ca sfintelor icoane și Sfintei Evanghelii. Biserica mai cinstește Crucea pe 1 august (stil nou) și în Duminica Sfintei Cruci din Postul Mare.

Mitropolia Moldovei amintește, în relatarea slujbei de la Catedrala Mitropolitană, cuvintele Bisericii despre Cruce: „Crucea este apărătoarea întregii lumi”, „înfrumusețarea Bisericii”. În predica de la Codru, Mitropolitul Basarabiei a vorbit despre purtarea crucii de fiecare zi: în răbdarea cu care îngrijești un bolnav, în osteneala creșterii copiilor, în smerenia de a cere iertare și în credința cu care îți faci datoria. Ierarhul a arătat că sărbătoarea îndreaptă privirea spre suferințele primite de bunăvoie de Hristos, care arată iubirea Lui pentru oameni și deschid calea spre Înviere. Încercările vieții, aduse în rugăciune înaintea lui Hristos, pot deveni prilej de curățire și de apropiere de Dumnezeu.

Antimisele sfințite de Ziua Crucii

La Catedrala Mitropolitană din Chișinău, în 2026, de Înălțarea Sfintei Cruci s-a făcut și rânduiala sfințirii antimiselor. Antimisul este o pânză pe care se săvârșește Sfânta Liturghie și care închipuie giulgiul în care a fost înfășurat trupul lui Hristos la îngropare. Obiceiul vine din primele veacuri: creștinii slujeau Liturghia pe mormintele mucenicilor, iar în vremurile de prigoană preoții luau cu ei, înfășurate în pânză, părticele din moaștele sfinților. Numele grecesc înseamnă „în locul mesei”, adică în locul Sfintei Mese din altar.

Tradiții în Moldova

De Ziua Crucii, credincioșii merg la biserică și țin post. Preoții, scrie CrestinOrtodox.ro, îi stropesc pe credincioși și casele lor cu agheasmă, cântând troparul „Mântuiește, Doamne, poporul Tău”.

Busuiocul și plantele sfințite

Cel mai cunoscut obicei e legat de busuioc. Potrivit Alba24, oamenii duc la biserică busuioc, mentă, măghiran și cimbru, pe care preotul le sfințește. Plantele se păstrează apoi acasă, lângă icoane, pentru că în popor se crede că apără casa de rele și de boli. Tot din credința populară vin și alte obiceiuri:

• busuiocul sfințit pus în apa păsărilor le ferește de boli;
• prins în părul fetelor, le oprește căderea părului;
• pus pe acoperiș, apără casa de trăsnet;
• cruci făcute din busuioc sfințit și vrej de castravete se agață în pomii care nu rodesc, ca să dea rod.

Postul „de la cruce la cruce”

În unele sate se ținea un post de aproape două săptămâni, de la Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul până la Ziua Crucii. Etnologul Marcel Lutic, citat de CrestinOrtodox.ro, spune că cei care îl țineau mâncau doar pâine coaptă de ei și, uneori, fructe, iar la final făceau pomană la biserică. Este o practică din popor, nu un post din calendarul bisericesc.

Sfârșitul verii

În calendarul popular, Ziua Crucii marchează trecerea spre toamnă. În zonele de deal și în cele cu vii i se spune și „Cârstovul viilor”, pentru că atunci începe culesul strugurilor (Alba24).

Ce nu e bine să faci – credințe populare

Lista de mai jos cuprinde superstiții din popor, nu reguli bisericești. Biserica cere în această zi post și rugăciune, nu ocolirea anumitor fructe.

• Nu mânca usturoi, nuci, prune și pepeni. Se spune că miezul lor ar avea forma unei cruci, așa că nu e bine să le mănânci de Ziua Crucii (Alba24).
• Femeile nu spală, nu calcă și nu cos. Iar bărbații, după aceeași credință, nu lucrează la câmp.
• Ferește-te de șerpi. Ziua mai e numită în popor și „ziua șarpelui”. Se crede că de acum șerpii și alte reptile se retrag sub pământ, unde stau până în primăvară. Înainte de asta, spune legenda, se adună și fac o piatră nestemată care ar vindeca orice boală.

Și vremea are semnele ei. Dacă tună de Ziua Crucii, se spune că toamna va fi lungă. Un stol gălăgios de ciori ar anunța venirea brumei.

Onomastica

Ziua Crucii nu este o zi de onomastică legată de un sfânt anume, iar fiind zi de post, petrecerile mari se lasă pentru altă dată. Pentru credincioși, felul potrivit de a o ține este rugăciunea, postul și grija față de cei din jur.

Toate sărbătorile anului, cu zilele de post, le găsești în calendarul creștin-ortodox.