Întâmpinarea Domnului (Stretenia): tradiții, ursul și vremea, ce nu e bine să faci

Sărbătoarea nu este zi liberă în Moldova. Nu apare în lista zilelor de sărbătoare nelucrătoare din Codul muncii. Lista completă o găsești în ghidul Sărbătorile legale în Moldova în 2027.

Semnificația religioasă

Evenimentul este descris doar de Sfântul Evanghelist Luca (2, 22-39). Legea lui Moise cerea ca orice întâi-născut băiat să fie adus la Templu și închinat lui Dumnezeu. Odată cu el, mama aducea o jertfă: un miel și un porumbel. Familiile sărace puteau aduce doi pui de porumbel sau o pereche de turturele. Maica Domnului și dreptul Iosif au adus o pereche de turturele, semn că Hristos S-a născut într-o familie săracă, scrie CreștinOrtodox.ro.

Dreptul Simeon

La Templu, familia a fost întâmpinată de bătrânul Simeon. Tradiția Bisericii spune că el fusese unul dintre cei 70 de traducători ai Scripturii din ebraică în greacă. Ajuns la versetul „Iată, Fecioara va lua în pântece”, s-a îndoit și a vrut să scrie „femeie”. Atunci i s-a făgăduit că nu va muri până nu Îl va vedea pe Cel născut din Fecioară.

Luându-L pe Prunc în brațe, Simeon a spus: „Acum slobozește pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta…” (Luca 2, 29-32). Aceste cuvinte se citesc la fiecare slujbă a Vecerniei. Tot el i-a spus Fecioarei Maria că „prin sufletul tău va trece sabie”, o profeție despre durerea ei la Răstignire.

Proorocița Ana

La Templu era și Ana, fiica lui Fanuel, o văduvă de 84 de ani. Ea nu pleca din Templu, ci slujea zi și noapte cu post și rugăciune. Ana L-a lăudat pe Dumnezeu și vorbea despre Prunc tuturor celor care așteptau mântuirea.

La ortodocși, accentul cade pe Mântuitor, de aceea sărbătoarea se numește Întâmpinarea Domnului. La catolici, accentul cade pe Fecioara Maria și pe curățirea ei după Lege, precizează Radio Chișinău, care preia Moldpres. Prima mărturie despre această sărbătoare vine de la pelerina Egeria, în secolul al IV-lea. Împăratul Iustinian a mutat-o de pe 14 pe 2 februarie, când Nașterea Domnului a început să fie serbată separat, pe 25 decembrie.

Din această sărbătoare vine și un obicei viu și azi: mamele aduc pruncii la biserică la 40 de zile de la naștere, pentru molitfă și închinarea la icoane, notează Timpul.md.

Tradiții în Moldova

În popor, Stretenia este ziua în care iarna se întâlnește cu primăvara. De aceea oamenii se uitau atent la vreme și la animale, ca să afle cum va fi anul.

Ursul și umbra lui

Se spune că de Stretenie ursul iese din bârlog. Dacă e soare și își vede umbra pe zăpadă, se sperie și se întoarce în bârlog: iarna mai ține 40 de zile, arată o documentare Agerpres după etnologul Ion Ghinoiu. Dacă e frig sau ceață și nu își vede umbra, ursul își strică bârlogul și își vede de treburi prin pădure: primăvara e aproape. Alte surse vorbesc de „șase săptămâni sau 40 de zile” (cIMeC). Ziua seamănă cu Ziua Marmotei din America.

În trecut, copiii erau unși cu grăsime de urs. Se credea că așa primesc puterea animalului. Cei bolnavi de „sperietoare” erau afumați cu păr de urs. Ca să îmbuneze ursul, oamenii îi lăsau în cale bucăți de carne sau vase cu miere.

Vremea de Stretenie

Credința cea mai cunoscută în Moldova este legată de vară. Dacă de Stretenie e cald, vara va fi călduroasă și îmbelșugată. Dacă e ger și viscol, vara va fi friguroasă și neroditoare, scrie Moldpres, preluată de Radio Chișinău. Tot acum „se strâmbă pârtia”, adică începe să se topească zăpada.

• Dacă boul bea apă din urma lui, iarna trece și anul va fi mănos.
• Dacă boul bea apă din streașina casei, anul va fi cu mană pentru albine și oi.
• Dacă e senin și frumos, va rodi grâul în vara următoare.
• Dacă apele nu sunt înghețate, Stretenia „se mânie” și aduce ger mare, ca să facă pod de gheață peste ele.

Viile și pomii

Ziua deschidea în calendarul popular anul nou viticol și pomicol. În obiceiul numit „Târcolitul viilor”, capul familiei ocolea via de trei ori. Lăsa la colțuri câte o bucată de caltaboș, tăia o coardă, picura vin pe butuc și spunea: „Doamne, să-mi faci strugurii cât bundăretele de mari!”. În unele zone, pomii care nu rodiseră erau „amenințați” cu securea, ca să rodească, potrivit Timpul.md.

În această zi se sfințește și agheazma. Oamenii o foloseau pentru vite și pentru câmp. Se făcea masă și se împărțea de pomană, notează cIMeC. Ziua de Stretenie se ținea mai ales „pentru sporul casei și pentru sănătate”.

Obiceiurile calendaristice de iarnă sunt un capitol separat în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, ținut de Ministerul Culturii, conform Regulamentului aprobat de minister.

Ce nu e bine să faci: credințe populare

Acestea sunt superstiții din popor, nu reguli ale Bisericii. Biserica te cheamă la slujbă și la rugăciune, nu la frică de ceasuri rele.

• Să lucrezi. În popor se spune că cine lucrează de Stretenie va cădea la boală și i se va strâmba gura.
• Să faci nuntă. Se crede că Stretenia are multe „ceasuri rele”. Cine face nuntă sau se naște în această zi „va avea parte numai de necazuri”.
• Să rostești cuvântul „urs”. În vechime, oamenii îl înlocuiau cu „Moș Martin”, „Martin” sau „Ăl Bătrân”, ca să nu atragă fiara.
• Să arunci cărbunii în curte. Se spunea că îi caută lupoaicele.

Dacă vrei să păstrezi ceva din tradiție, păstrează partea bună: mergi la biserică, fă o masă cu cei dragi și dă ceva de pomană.

Cine își serbează onomastica

Pe Întâmpinarea Domnului nu este pomenit un sfânt anume, ci un praznic al Mântuitorului. Însă a doua zi, Biserica Ortodoxă îi cinstește pe dreptul Simeon și pe proorocița Ana. Pe stil vechi, asta înseamnă 16 februarie; pe stil nou, 3 februarie. Este un prilej bun să le spui „La mulți ani!” celor care poartă numele Simeon sau Ana.

Urări scurte:

• „La mulți ani! Să ai înțelepciunea și răbdarea dreptului Simeon!”
• „Fie ca lumina acestei sărbători să-ți intre în casă și în suflet!”
• „Sărbători binecuvântate! Să întâmpini primăvara cu sănătate și spor!”