Mărțișorul, 1 martie: tradiții în Moldova, legende și patrimoniu UNESCO

• Se consideră că obiceiul vine din vremea Romei antice, când Anul Nou era sărbătorit la 1 martie.
• La început, mărțișorul era o monedă de aur sau de argint legată cu un fir răsucit alb-roșu. O purtau mai ales copiii și fetele tinere, ca semn al sănătății și al vieții.
• Arheologii au găsit la Schela Cladovei (România) amulete asemănătoare, din pietricele vopsite în alb și roșu, vechi de circa 8.000 de ani.
• Numele vine de la denumirea populară a lunii martie: marț, marțu.

Agerpres, citând surse etnografice, descrie șnurul ca „funia anului”, care leagă zilele celor două anotimpuri de bază, iarna și vara. Pe lângă alb-roșu, în unele locuri s-au folosit și combinațiile alb-negru sau alb-verde.

Cum se poartă Mărțișorul în Moldova

În ajunul sărbătorii, femeile confecționează mărțișoare, iar pe 1 martie oamenii și le dăruiesc reciproc, cu urări de sănătate și noroc. Odinioară mărțișorul se lega la mână. Astăzi se poartă mai ales în piept, prins cu un ac, dar și la gât sau la încheietură.

Tradiția spune că mărțișorul se poartă de-a lungul lunii martie, până apar primii vestitori ai primăverii: pomii înfloriți, berzele (cocostârcii) sau rândunelele. Atunci el se „dă” primăverii:

• în nordul și centrul Moldovei, mărțișorul se leagă de ramura primului pom înflorit, ca omul să fie frumos, sănătos și plin de viață ca pomul;
• în sud, se prinde de o tufă de trandafir sau se ascunde sub o piatră când vezi primii cocostârci.

Cercetătorii observă că, în multe țări unde se păstrează obiceiul, mărțișorul se poartă tot mai des doar pe 1 martie. Oamenii din Republica Moldova îl țin mai mult timp în piept, deci sunt mai aproape de tradiție. Dosarul UNESCO menționează și că în Moldova, în aceeași perioadă, au loc practici de purificare legate de venirea primăverii.

La oraș și la sat, școlile, muzeele și casele de cultură organizează ateliere, expoziții și târguri de mărțișoare. Comunitățile de moldoveni din diaspora fac la fel. La sat, fetele învață meșteșugul de la femeile mai în vârstă, iar la oraș de la profesori și meșteri populari.

Legende despre Mărțișor

Mărțișorul are mai multe legende. Le redăm ca povești populare, nu ca istorie.

Ghiocelul, Primăvara și Crivățul

Legenda cunoscută în Moldova spune că un Ghiocel a ieșit din zăpadă când soarele a străpuns norii. Primăvara l-a luat sub ocrotire, dar Crivățul a vrut să-l nimicească și a aruncat în ea cu o tufă de măceș. Primăvara s-a înțepat, iar sângele ei a picurat pe petalele albe ale Ghiocelului, care a prins puteri. De atunci, spune povestea, oamenii își dăruiesc mărțișoare albe și roșii.

Baba Dochia

În popor se spune că Baba Dochia și-a trimis nora la râul înghețat să spele un ghem de lână neagră până se albește. De frig, femeii i-au sângerat degetele și lâna s-a pătat cu roșu. De aici, zice legenda, firele albe și roșii ale mărțișorului. O altă variantă spune că Dochia și-a răsucit un fir alb și unul negru ca să țină socoteala zilelor și a nopților.

Tot de Dochia se leagă credința în „zilele babelor”, primele 9–12 zile din martie. În popor se crede că îți alegi o zi din acest interval, iar cum e vremea în ziua aleasă, așa îți va merge tot anul. E un joc tradițional, nu o prognoză.

Festivalul Internațional de Muzică „Mărțișor”

În Moldova, 1 martie înseamnă și deschiderea festivalului „Mărțișor”, cel mai vechi festival de muzică al țării. A fost fondat în 1966 de Alexandru Fedcu, directorul Filarmonicii de Stat din Chișinău, și de Gleb Ceaicovschi-Mereșanu, directorul ei artistic. Din 1967 a devenit unional, apoi internațional.

• Are loc de obicei între 1 și 10 martie, în sălile de concert din Chișinău, în alte orașe și uneori peste hotare.
• Din 1977, festivalul include o seară de creație dedicată compozitorului Eugen Doga, născut la 1 martie.
• Ediția a 60-a, din 2026, s-a ținut între 1 și 12 martie, cu peste 20 de evenimente: concerte simfonice, operă, balet, recitaluri camerale.

Programul se anunță în fiecare an, la sfârșitul lui februarie, de Ministerul Culturii și de instituțiile organizatoare (Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” și altele).

Idei de mărțișoare

Cel mai frumos mărțișor rămâne cel făcut de mână. Câteva idei simple:

• Șnur clasic alb-roșu, răsucit din fir de lână sau de bumbac, cu un ciucure la capete.
• Mărțișor cu monedă, după modelul vechi: o monedă găurită legată cu fir alb-roșu.
• Floricele sau ghiocei din lut, fetru, mărgele ori lemn, prinși de șnur.
• Brățară împletită din cele două fire, pentru copii.
• Simboluri locale: motive din covoarele și cusăturile moldovenești, o mică ie din fetru, un strugure.
• Atelier în familie: copiii fac mărțișoare pentru bunici, educatoare și învățătoare.

Dacă îl cumperi, alege-l de la meșteri și târguri de meșteșuguri: banii ajung la cei care păstrează tradiția.

Urări de 1 Martie

• „Să ai o primăvară luminoasă și un an plin de sănătate!”
• „Îți dăruiesc un mărțișor: să-ți aducă noroc până înfloresc pomii și după.”
• „Primăvară frumoasă! Alb pentru liniște, roșu pentru putere.”
• „Cu drag, un mărțișor pentru cineva care aduce soare în casă.”

Toate sărbătorile anului le găsești în calendar.