Moștenirea în Moldova: cum o accepți și cum obții certificatul de moștenitor

Când o persoană apropiată moare, ai nevoie de două lucruri: să știi ce drepturi ai ca moștenitor și să obții de la notar certificatul de moștenitor, actul care îți confirmă dreptul. Cu acest certificat poți înregistra o casă, un teren sau o mașină pe numele tău. Atenție: regulile s-au schimbat față de ce găsești pe multe site-uri mai vechi. Mai jos vezi ce prevede Codul civil în redacția republicată la 1 martie 2019, pe care am verificat-o pe un text oficial.

Pe scurt

• Moștenirea se deschide în momentul decesului, iar procedura se face la notarul de la locul unde defunctul și-a avut reședința obișnuită.
• Nu mai există termenul vechi de 6 luni pentru acceptare. Acum termenul este de 3 luni pentru renunțare, iar dacă nu renunți, moștenirea se consideră acceptată.
• Certificatul de moștenitor îl eliberează notarul, după ce stabilește cu certitudine cine sunt moștenitorii.

Cum se deschide moștenirea și cine moștenește

Potrivit Codului civil, moștenirea se deschide la data decesului (art. 2165). Locul deschiderii este locul unde defunctul își avea reședința obișnuită; dacă acesta nu se cunoaște, contează locul unde se află bunurile sau partea lor principală ca valoare (art. 2166).

Dacă există un testament valabil, se aplică testamentul. Dacă nu există, sau dacă acoperă doar o parte din bunuri, moștenește legea (art. 2177). Moștenitorii legali sunt împărțiți în clase:

• clasa întâi: copiii defunctului (iar în locul unui copil decedat vin copiii acestuia); copiii moștenesc în cote egale;
• clasa a doua: părinții defunctului și descendenții lor;
• clasele următoare cuprind alte rude (bunici, unchi, mătuși și așa mai departe);
• soțul supraviețuitor este și el moștenitor legal: în concurs cu clasa întâi are 1/4 din masa succesorală, iar în concurs cu clasa a doua sau cu bunicii are 1/2 (art. 2185). Dacă nu există rude din clasele de mai sus, soțul culege întreaga moștenire;
• dacă defunctul nu are nici rude, nici soț care pot moșteni, moștenitor este statul (art. 2190).

Textul complet al fiecărei clase îl găsești în Codul civil, la art. 2178-2190. Dacă situația ta e mai complicată (frați vitregi, copii din afara căsătoriei, bunuri comune ale soților), întreabă notarul cum se împart cotele.

Pașii: de la deces la certificat

1. Află care este notarul competent. Este notarul de la ultima reședință obișnuită a defunctului. Pentru deschiderea procedurii, un moștenitor, un legatar sau un creditor depune o cerere la acest notar (art. 2541).
2. Decide dacă accepți sau renunți. Renunțarea se face în 3 luni, calculate din momentul în care afli că ești chemat la moștenire și pe ce temei (art. 2391). Dacă ai fost chemat prin testament, termenul nu curge până când notarul nu îți face cunoscută dispoziția testamentară.
3. Acceptă expres sau tacit. Poți depune la notar o declarație de acceptare în formă autentică înainte de expirarea termenului. Dacă nu faci nimic și nu renunți, la expirarea termenului moștenirea se consideră acceptată (art. 2390).
4. Depune cererea pentru certificatul de moștenitor și actele care îți confirmă datele (vezi mai jos).
5. Notarul verifică. Din oficiu, notarul face investigații: poate cere informații din registrul de stare civilă și din alte registre din Moldova, iar în unele cazuri și din registrele altor state. Informează moștenitorii cunoscuți despre începerea procedurii și poate cere, printr-un anunț public, tuturor persoanelor să-și declare drepturile (art. 2547).
6. Primești certificatul. Notarul îl eliberează după ce constată cu certitudine faptele necesare (art. 2548), iar dacă sunt mai mulți moștenitori, fiecare primește același certificat, cu cotele tuturor (art. 2546).

Ce acte îți trebuie

Codul civil spune ce trebuie să conțină cererea, iar lista exactă de documente o stabilește notarul în funcție de cazul tău. Din lege rezultă că vei avea nevoie de:

• datele defunctului: numele, data și locul nașterii, cetățenia, reședința obișnuită la deces, data și locul decesului;
• datele tale: nume, data și locul nașterii, cetățenia, codul personal (IDNP), adresa;
• acte oficiale care dovedesc legătura cu defunctul, de exemplu cele de stare civilă care arată rudenia sau căsătoria (art. 2545);
• testamentul, dacă există, sau indicația unde se află originalul;
• declarația ta că accepți moștenirea, dacă nu ai depus-o deja;
• declarații pe proprie răspundere despre ceilalți moștenitori și despre eventuale procese privind moștenirea (art. 2543).

Tot ce nu se poate dovedi cu acte oficiale poate fi confirmat prin declarație pe proprie răspundere la notar.

Costuri și termene

Onorariul notarului și taxele nu sunt cifre pe care le poți ghici: întreabă biroul notarial la care te adresezi și verifică informațiile Ministerului Justiției. Legea cere ca notarul să elibereze certificatul fără întârziere, când faptele sunt stabilite cu certitudine (art. 2549). Dacă dreptul la moștenire face obiectul unui proces în instanță, notarul nu eliberează certificatul cât timp procesul durează.

Până la certificatul final, notarul poate elibera moștenitorului care a acceptat un certificat de calitate de moștenitor, cu care te legitimezi în fața terților. El nu are efectele certificatului de moștenitor și se retrage la eliberarea acestuia (art. 2548).

După certificat: înregistrarea bunurilor

Certificatul nu conține lista bunurilor moștenite (art. 2542). Pentru un imobil, mergi cu certificatul la Agenția Servicii Publice, unde se înregistrează dreptul. Agenția indică, pentru înregistrarea moștenirii, certificatul de moștenitor, actul tău de identitate, actul reprezentantului și documentul care îi confirmă împuternicirea (dacă ești reprezentat), planul geometric al bunului (dacă nu este deja la serviciul cadastral teritorial) și dovada plății tarifului. Registratorul poate cere și alte documente, motivat.

Greșeli frecvente

• Te iei după termenul de 6 luni. Acesta era regula din redacția Codului civil de până la 1 martie 2019. Pentru decese mai vechi sau situații speciale, verifică la notar ce regim se aplică.
• Crezi că tăcerea înseamnă renunțare. E invers: dacă nu renunți în termen, moștenirea se consideră acceptată, cu tot ce înseamnă asta.
• Renunți în grabă. După renunțare, moștenirea nu mai poate fi acceptată (art. 2392).
• Mergi la un notar nepotrivit. Procedura se face la notarul de la locul deschiderii moștenirii. Doar declarația de acceptare sau de renunțare poate fi autentificată la oricare notar.
• Omiți moștenitori. Cererea trebuie să indice și ceilalți moștenitori pe care îi cunoști.

Ce faci dacă…

• Ai ratat termenul de renunțare. Notarul poate prelungi termenul sau stabili unul nou, dacă ai omis termenul din motive întemeiate și ceilalți moștenitori nu obiectează. Dacă nu sunt îndeplinite aceste condiții, cererea se judecă în instanță (art. 2391).
• Ești în străinătate. Declarația de acceptare sau de renunțare poate fi autentificată la orice notar sau altă persoană abilitată să autentifice acte; poți fi reprezentat prin procură, dacă în ea este menționat expres acest drept. Confirmă la notarul din Moldova ce formă acceptă.
• Nu există moștenitori. Notarul face un anunț public, apoi constată că nu există alți moștenitori decât statul, care primește certificat în baza moștenirii vacante (art. 2409-2410).
• Vrei să contești o acceptare sau o renunțare. Se face prin acțiune în instanța de la locul deschiderii moștenirii (art. 2403).

Ghidul se bazează pe textul Codului civil republicat în 2019 și pe paginile oficiale consultate la data actualizării. Legea poate fi modificată, așa că verifică versiunea în vigoare pe legis.md sau întreabă notarul.