Paștele în Moldova: cum se stabilește data, tradiții, superstiții și zile libere

1. Paștele se serbează totdeauna duminica.
2. Este duminica imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară.
3. Dacă luna plină cade chiar duminica, Paștele se mută în duminica următoare, ca să nu fie serbat odată cu Paștile iudeilor și nici înaintea lor.

Lista oficială cu datele Paștelui pe mai mulți ani se numește pascalie. Ortodocșii o calculează după calendarul iulian (Pascalia alexandrină), chiar și Bisericile care au trecut la stilul nou pentru sărbătorile fixe, explică CrestinOrtodox.ro. Așa se face că Paștele e la aceeași dată pentru toți ortodocșii, iar față de Paștele catolic, calculat după calendarul gregorian, diferența poate ajunge la cinci săptămâni.

În Moldova, ambele Mitropolii țin stilul vechi: Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei, care se descrie drept „biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi”. Dar la Paști diferența de stil nu contează: toată lumea sărbătorește în aceeași zi.

Semnificația religioasă

Paștele amintește Învierea lui Iisus Hristos din morți. În pastorala de Paști din 2026, Mitropolitul Vladimir al Chișinăului și al întregii Moldove scrie că „Învierea Domnului este temelia credinței noastre” și că Hristos „a biruit păcatul și moartea, deschizând pentru toți oamenii calea spre mântuire”.

Slujba Învierii

Slujba începe la miezul nopții, din sâmbătă spre duminică. Preotul iese cu lumânarea aprinsă și cheamă oamenii: „Veniți de luați lumină!”. Urmează ieșirea din biserică, citirea Evangheliei afară și cântarea „Hristos a înviat din morți”. Credincioșii sărută Evanghelia, iar preotul spune „Hristos a înviat!”, la care ei răspund „Adevărat a înviat!”, arată Doxologia despre Utrenia Învierii.

Lumina

Oamenii își aprind lumânările de la lumina preotului și o duc acasă. Pentru Biserică, lumina nu e un talisman: ea este „o călăuză către Hristos-Lumina lumii”, iar împărțirea ei este „un act de dragoste”, scrie Doxologia. În ultimii ani, Focul haric de la Ierusalim a ajuns și la noi, iar mii de moldoveni merg la biserici să ia din lumina sfântă, notează Moldpres.

Sfințirea bucatelor

În noaptea Învierii, oamenii merg la biserică și cu coșul de Paști. Gospodinele pun în el ouă roșii, pască, bucate din carne, caș și altele. Alimentele aduse atunci sunt „un simbol al reînvierii și al belșugului”, scrie Moldpres. Dimineața, toată familia gustă întâi din cele sfințite.

Tradiții de Paști în Moldova

Ouăle roșii. Pe vremuri se vopseau doar în roșu și cu coloranți naturali: flori, frunze, fructe, coji de copaci. O bătrână din comunitate povestea pentru Moldpres: „Vopseam ouăle cu foi de ceapă, nu ca acum, cu toate culorile din magazin.” Pe lângă ouăle dintr-o culoare se fac și ouă încondeiate, cu motive decorative.

Lumina dusă acasă. În tradiția strămoșească, cine se întorcea de la biserică păstra focul aprins, „aducând lumina în casă și gospodărie” (Moldpres).

Spălatul cu ou roșu și bani. Ajunși acasă, înainte de masă, oamenii se spală cu apă proaspătă în care se pun un ou roșu, unul alb și o monedă de argint, „ca să fie curați, sănătoși, rumeni și bogați anul împrejur” (Moldpres). Unii pun doar un ou roșu și un bănuț, „să fim sănătoși și cu noroc” (Moldpres).

Salutul și ciocnitul ouălor. La masă, înainte de a mânca din cele sfințite, oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” și răspund „Adevărat a înviat!”. Apoi ciocnesc ouă roșii, simbol al sângelui lui Hristos vărsat pe cruce și al mormântului din care a înviat (Moldpres). Capul familiei ciocnește întâi cu soția, cu urarea „Hai să ciocnim ouă, ca să ajungem și la anul Paști frumoase” (CrestinOrtodox.ro).

Masa de Paști. Nu lipsesc pasca, cozonacul, ouăle roșii și mielul copt la cuptor, alături de vin roșu (Moldpres).

Finii la nași. A doua zi de Paști, finii merg la nași cu daruri: pască, cozonac, ouă roșii, dulciuri (Moldpres).

Hora și scrânciobul. Pe vremuri, mai ales a doua și a treia zi, în multe sate se făcea hora satului. Tot tradițional era „datul în scrânciob”, iar plata pentru distracție erau ouăle roșii (Moldpres).

Săptămâna Luminată

Săptămâna de după Paști se numește Luminată. În vechime, cei botezați în noaptea Paștelui purtau haine albe toată săptămâna și erau numiți „luminați”. Ce e diferit în aceste zile, după CrestinOrtodox.ro:

• miercurea și vinerea nu se postește;
• nu se fac metanii, doar închinăciuni;
• nu se fac parastase pentru cei adormiți;
• vinerea se serbează Izvorul Tămăduirii, cu sfințirea apei;
• oamenii se salută cu „Hristos a înviat!” până la Înălțarea Domnului.

Ce nu e bine să faci: credințe populare

Mai jos sunt credințe din popor, nu reguli ale Bisericii. Le redăm pentru că fac parte din tradiție, nu ca sfaturi de urmat.

• Se spune că în ziua de Paști nu e bine să dormi, „că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți” și nu mai ai noroc în casă (CrestinOrtodox.ro).
• Unii cred că în prima zi de Paști nu e bine să mănânci ouă roșii, ca să nu-ți „miroasă gura ca oul clocit” tot anul. Alții, dimpotrivă, cred că „cine mănâncă ouă în ziua de Paști va fi ușor peste an” (CrestinOrtodox.ro).
• În popor se zice că ouăle de Paști e bine să le mănânci nesărate, „căci altfel ți se vor roși mâinile” (CrestinOrtodox.ro).
• Se credea că cine se dă în scrânciob de Paști va avea roade înalte și îi va merge bine tot anul (Moldpres).
• În Săptămâna Luminată, spune credința populară, raiul stă deschis. Cine moare în aceste zile ar merge direct în rai, iar cine se naște atunci ar fi norocos toată viața (CrestinOrtodox.ro). Este o credință din popor, nu o învățătură a Bisericii.

Zile libere de Paști

Prima și a doua zi de Paști, după calendarul bisericesc ortodox, sunt zile de sărbătoare nelucrătoare în Moldova. Liberă este și ziua de luni la o săptămână după Paști, adică Paștele Blajinilor. Lista oficială o publică și misiunile diplomatice, de exemplu Ambasada Republicii Moldova în SUA. Cum Paștele cade duminica, a doua zi de Paști este mereu luni. Toate datele pe un an anume le găsești în ghidul Sărbătorile legale în Moldova în 2027.

Onomastica și urări

Numele Anastasia și Anastasie vin din grecescul „anastasis”, care înseamnă „înviere”, explică CrestinOrtodox.ro. Totuși, ziua lor onomastică nu e de Paști: Sfânta Mare Muceniță Anastasia este pomenită pe 22 decembrie pe stil nou, adică 4 ianuarie pe stil vechi.

Urări scurte de Paști:

• „Hristos a înviat! Să aveți sărbători luminate și pace în casă.”
• „Lumina Învierii să vă aducă sănătate și liniște. Paști fericit!”
• „Hai să ciocnim ouă, ca să ajungem și la anul Paști frumoase!”