Postul Crăciunului: când începe pe stil vechi și nou și cum se ține

Semnificația religioasă

Postul Nașterii Domnului amintește de așteptarea drepților din Vechiul Testament, care L-au așteptat pe Mesia. Cele 40 de zile amintesc și de postul lui Moise pe Muntele Sinai, explică Doxologia. La început, creștinii posteau diferit: unii șapte zile, alții șase săptămâni. Sinodul de la Constantinopol din 1166 a stabilit pentru toți durata de 40 de zile.

Biserica spune că postul nu înseamnă doar altă mâncare. „Acest post nu este doar o abținere de la mâncăruri, ci mai ales o abținere de la păcate”, a scris Mitropolitul Basarabiei într-un cuvânt pastoral de la începutul postului. Portalul Moldova Ortodoxă spune că postul trebuie să îmbine pocăința cu milostenia.

Rânduiala postului: pește, ulei, vin

Postul Crăciunului este unul mai blând decât Postul Mare, cu multe dezlegări la pește. Regula generală, după Doxologia și Moldova Ortodoxă:

• Luni, miercuri și vineri: mâncare fără ulei (untdelemn). În mănăstiri se mănâncă abia după ceasul al nouălea (cam 15:00–16:00), hrană uscată sau legume fierte.
• Marți și joi: legume fierte cu ulei și puțin vin.
• Sâmbătă și duminică: dezlegare la pește, de la Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie pe stil nou, 4 decembrie pe stil vechi) până la Sfântul Ignatie (20 decembrie pe stil nou, 2 ianuarie pe stil vechi).
• Intrarea Maicii Domnului în Biserică: pește, chiar dacă sărbătoarea cade miercuri sau vineri. La fel la hramul bisericii tale.
• Sfinți cu doxologie mare: pește dacă sărbătoarea cade luni, marți sau joi; ulei și vin (cu o singură masă pe zi) dacă cade miercuri sau vineri. Sfinți cu priveghere sau hramul bisericii, chiar și miercuri ori vineri: ulei, pește și vin.
• Sfântul Nicolae (6 decembrie / 19 decembrie pe stil vechi) și Sfântul Spiridon (12 decembrie / 25 decembrie pe stil vechi): Moldova Ortodoxă precizează că se mănâncă pește doar dacă sărbătoarea cade marți, joi, sâmbătă sau duminică.
• Ultimele zile: din 20 decembrie (2 ianuarie pe stil vechi) până la Crăciun, postul devine mai aspru și nici sâmbăta și duminica nu se mai mănâncă pește.

Zilele exacte diferă de la an la an. Uită-te în calendarul bisericesc al Mitropoliei de care ține parohia ta.

Lăsatul secului și Ajunul

Lăsatul secului este ultima zi în care se mănâncă „de dulce” (carne, lactate, ouă). Dacă pică miercuri sau vineri, se mută cu o zi mai devreme, scrie CreștinOrtodox. Ajunul Crăciunului este zi de post aspru, în amintirea postului prorocului Daniel. În Ajun nu se gătește cu ulei, se mănâncă fructe și legume uscate sau fierte. Postul se ține până după Sfânta Liturghie de Crăciun, nu „până la miezul nopții”, explică Doxologia. Tot acolo e amintită turta cu julfă, făcută fără ulei, numită și „pelincuțele Domnului”.

Tradiții în Moldova

În sate, Postul Crăciunului era vremea în care se pregăteau sărbătorile de iarnă. Etnologul Petre V. Ștefănucă a descris, în perioada interbelică, obiceiurile de pe Valea Nistrului de Jos. Studiul lui e prezentat de Institutul de Filologie Română „B. P. Hasdeu” (Victor Pletosu, 2021):

• Colindele se învățau în post. Copiii de până la 12 ani învățau colindele „încă din postul Crăciunului de la bătrâni”.
• Cetele de colindători de până la 12 flăcăi se adunau și repetau colindele, orațiile și dansurile la casa unuia dintre ei sau la „hurdughie”. Tot atunci își pregăteau costumele.
• La Ignat (20 decembrie) se tăiau porcii pentru masa de sărbătoare.
• Schimbul lichiilor în Ajun: copiii duceau la nași și la rude turte de grâu cu bomboane și fructe, iar gospodina le dădea alt lichi în loc. Așa sătenii „se țin de neamuri”.

Și azi, Biserica îndeamnă în post la mai multă rugăciune, la mers la slujbe și la fapte de milostenie, notează Moldova 1. Mitropolia Chișinăului marchează începutul postului cu slujbe și acțiuni de caritate în protopopiate, cum a fost adunarea preoților din Telenești din decembrie 2025.

Ce nu e bine să faci — credințe populare

Credințele de mai jos țin de folclor, nu de învățătura Bisericii. Ele sunt legate mai ales de Filipi, zilele din jurul lăsatului secului, așa cum le-au notat etnografii:

• În popor se credea că în nopțile de Filipi lupoaicele umblă după tăciuni aprinși. De aceea, femeile nu scoteau cenușa din casă și nu dădeau foc cu împrumut vecinelor (Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare” Neamț).
• La lăsatul secului se ungeau cu usturoi ușile, porțile și ferestrele, iar vasele se întorceau cu gura în jos, ca să nu se ascundă în ele duhurile rele. Firimiturile de la masă se dădeau păsărilor (aceeași sursă).
• Se spunea că în zilele de Filipi femeile nu trebuie să dea gunoiul afară, să coasă sau să deschidă foarfecele, ca să nu „se deschidă gura lupului” (Vatra Meșterilor și Creatorilor de Patrimoniu).

Biserica nu leagă postul de lupi sau de duhuri. Pentru ea, postul adevărat înseamnă „abținerea de la orice rău”, cum explică Doxologia.

Cum ții postul azi

Sfaturile de mai jos vin din surse bisericești, nu de la medici. Dacă ai o boală, întreabă și medicul.

• Vorbește cu duhovnicul. Doxologia spune că e esențial să „apelezi la duhovnic”, care poate da dezlegare și în alte cazuri decât cele scrise în regulă (sursa).
• Copiii, bolnavii, gravidele au pogorământ. În Biserica Ortodoxă Română, din care face parte Mitropolia Basarabiei, o hotărâre a Sfântului Sinod din 1956 spune că copiii sub 7 ani nu țin postul. Copiii de 7–12 ani și credincioșii bolnavi postesc doar în anumite zile (miercurile și vinerile fără dezlegare la pește, prima și ultima săptămână a Postului Crăciunului, Ajunul Crăciunului) și în rest pot mânca pește, ouă, lapte și brânză (CreștinOrtodox). Doxologia adaugă aici femeile gravide și mamele care alăptează. Pentru gravide, un preot scrie pe Doxologia că „nu există o rețetă universal valabilă” și că trebuie să vorbești cu preotul la care te spovedești.
• Nu doar mâncarea contează. Biserica pune accent pe rugăciune, pe împăcare și pe milostenie. Mitropolitul Basarabiei îndeamnă familiile să se roage împreună și să citească din Scriptură în acest post.
• Ajunul ține-l până după Liturghie, nu dezlega „de dulce” la miezul nopții (Doxologia).

Dacă ții pe stil vechi, ai o diferență de 13 zile față de stilul nou. Postul începe mai târziu și se termină în ianuarie, dar regulile sunt aceleași.