Postul Mare (Postul Paștelui): când începe, cât durează și cum se ține

Semnificația religioasă

În vechime, postul se numea „Quadragesima”, adică Patruzecime. De aici vine și numele popular de „Păresimi”. Este pregătirea pentru Învierea Domnului, scrie CreștinOrtodox. Doxologia amintește că cele 40 de zile ne duc cu gândul la postul de 40 de zile al Mântuitorului dinainte de propovăduire (sursa).

Cele două lăsări de sec

Biserica nu te bagă în post dintr-odată. Mai întâi, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, se lasă sec de carne. Urmează Săptămâna brânzei, sau Săptămâna albă, în care se mai mănâncă lactate, ouă și pește. Apoi, în Duminica izgonirii lui Adam din Rai, se lasă sec și de acestea (Doxologia). La Chișinău, Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove o numește Duminica lăsatului sec de brânză.

Seara, în aceeași duminică, se face slujba iertării. Credincioșii „vin să-și ceară cuvenita iertare înainte de Postul cel Mare”, notează Mitropolia Chișinăului. La Mitropolia Basarabiei, ziua e numită tot Duminica iertării.

Duminicile Postului Mare

1. Duminica Ortodoxiei
2. Duminica Sfântului Grigorie Palama
3. Duminica Sfintei Cruci
4. Duminica Sfântului Ioan Scărarul
5. Duminica Sfintei Maria Egipteanca
6. Duminica Floriilor (Intrarea Domnului în Ierusalim), cu o săptămână înainte de Paști

Primele cinci sunt enumerate de CreștinOrtodox. După Florii începe Săptămâna Mare, a Patimilor, care se adaugă celor 40 de zile (sursa).

Săptămâna întâi și Canonul Sfântului Andrei Criteanul

Prima săptămână e cea mai grea. Pentru cei care pot, se recomandă post total luni și marți (CreștinOrtodox). Doxologia arată că, după rânduiala veche, prima masă se lua abia miercuri (sursa).

Luni, marți, miercuri și joi seara, la Pavecernița mare, se citește Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul, câte o parte pe seară. Este „cel mai lung din toată imnografia Bisericii” și trece prin pilde de pocăință de la Adam încoace (Doxologia). La Mitropolia Basarabiei s-a anunțat că el se citește „de luni până joi, în fiecare după-amiază” (sursa). Sâmbăta de la sfârșitul săptămânii e închinată Sfântului Teodor Tiron, iar tradiția o leagă de colivă.

Rânduiala postului: ulei, vin, pește

În Postul Mare nu se mănâncă carne, ouă, lactate, pește, și în mod obișnuit nici ulei și vin (CreștinOrtodox). Regula generală:

• De luni până vineri: mâncare uscată, o singură dată pe zi, seara (CreștinOrtodox).
• Sâmbăta și duminica: de două ori pe zi, legume fierte cu ulei și puțin vin. Dezlegarea la vin și ulei în aceste zile e prevăzută de Tipic (Doxologia).
• Pește doar de două ori: de Buna Vestire și în Duminica Floriilor (CreștinOrtodox). Buna Vestire are dată fixă: 25 martie pe stil nou și 7 aprilie pe stil vechi. Tipicul spune că dacă pică în post, până la Florii, se dezleagă la pește și vin. Dacă pică în Săptămâna Mare, se dă dezlegare doar la vin și ulei, iar în Vinerea Mare doar la vin (Doxologia).
• Puțin vin se mai dă la Sfinții 40 de Mucenici, la Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la Sfântul Gheorghe, în joia din săptămâna a cincea și în Joia Mare. „Puțin” înseamnă cu adevărat puțin, ca un leac (Doxologia).

În Săptămâna Mare postul se ține la fel de strict. Miercuri se ajunează până seara (CreștinOrtodox).

Tradiții în Moldova

Lista patrimoniului cultural imaterial publicată de Ministerul Culturii cuprinde mai multe obiceiuri legate de acest post. Capitolul despre sărbători și obiceiuri e semnat de dr. Varvara Buzilă (mc.gov.md):

• Lăsata secului dinaintea postului Paștelui, cu prepararea alimentelor rituale numite „babă” și „moș”, împărțirea lor ca ofrande și mesele rituale.
• Focurelul sau Iertăciunea, obicei din satele din sud-vestul țării, cu practicile numite Olăria, Jujeul și Ulilica.
• Sfinții sau Mucenicii, sărbătoarea celor 40 de Mucenici (9 martie pe stil nou, 22 martie pe stil vechi), care de obicei pică în post.
• Lăzărelul, în satele din sud-vest, de Sâmbăta lui Lazăr, la capătul celor 40 de zile.
• Floriile, cu care se deschide Săptămâna Mare.

Focurile de la lăsatul secului sunt cunoscute în tot spațiul românesc. Pe dealuri se aprindeau focuri, fiecare aducând lemne, paie sau coceni. Se striga peste sat, ca „cele bune să se-adune, cele rele să se spele” (CreștinOrtodox). Tinerii roteau cercuri de foc și strigau „Alimori!” (sursa).

La oraș, postul se simte mai ales la biserică. În prima săptămână, Mitropolia Basarabiei citește Canonul cel Mare la Paraclisul mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” din Chișinău (sursa). La Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” se slujește în fiecare duminică din post, ca în Duminica Sfântului Grigorie Palama, când predica a vorbit despre vindecarea „trupului și sufletului” prin pocăință.

Ce nu e bine să faci — credințe populare

Credințele de mai jos țin de folclor, nu de învățătura Bisericii. Multe sunt legate de prima săptămână de post, numită în popor Săptămâna Caii lui Sântoader:

• Se spunea că în zilele Sântoaderilor „nu e bine de a coase și de a toarce” și nici de a merge la șezătoare sau la petreceri (CreștinOrtodox).
• În popor se credea că fetele nu trebuie să iasă din casă în această săptămână, de frica cailor lui Sântoader, ființe mitice care le-ar fi putut „lua” (aceeași sursă și CreștinOrtodox, obiceiuri).
• În ziua de lăsat sec nu era bine să pui mâna pe cereale și nici să dai grăunțe păsărilor (CreștinOrtodox).

Biserica nu vorbește de cai și de duhuri. Pentru ea, postul înseamnă rugăciune, iertare și fapte bune. Iar Sâmbăta Sfântului Teodor este o zi de pomenire, cu colivă, nu o zi de temut.

Cum ții postul azi

Sfaturile de mai jos vin din surse bisericești, nu de la medici. Dacă ai o boală, întreabă și medicul.

• Vorbește cu duhovnicul. El poate da dezlegare și în alte cazuri decât cele scrise în regulă, atunci când e nevoie (Doxologia).
• Copiii, bolnavii și gravidele au pogorământ. După hotărârea Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 1956, copiii sub 7 ani nu postesc. Copiii de 7–12 ani și bolnavii țin postul miercurea și vinerea și în prima și ultima săptămână din Postul Mare. În rest pot mânca pește, ouă, lapte și brânză (CreștinOrtodox). Doxologia adaugă aici femeile însărcinate și pe cele care alăptează (sursa).
• Postește și cu simțurile. Mitropolitul Vladimir a explicat că postul înseamnă ca gura să nu spună neadevăruri, ochii să nu privească ce e dăunător și urechea să nu asculte vorbe deșarte (Mitropolia Chișinăului).
• Nu-ți judeca aproapele. În cuvântul de la începutul postului, Mitropolitul a numit postul „medicament spiritual” și „o perioadă destinată împăcării” (sursa).
• Mergi la slujbele de peste săptămână. Liturghia Darurilor mai înainte sfințite este o slujbă specifică Postului Mare și se face în zilele de lucru (CreștinOrtodox).

Dacă vrei să știi cum se ține și celălalt post lung din an, citește ghidul despre Postul Crăciunului.