Reforma administrativ-teritorială: ce se schimbă pentru raioane și primării

Pe scurt. La 1 octombrie 2026, Guvernul a prezentat conceptul de reorganizare a administrației publice locale de nivelul II: cele 32 de raioane ar urma să fie înlocuite cu trei regiuni (Nord, Centru, Sud), iar raionul Taraclia ar deveni municipiu. Chișinău, Bălți și UTA Găgăuzia ar rămâne cu statutul actual. Proiectul este în consultare, iar pachetul de legi trebuie înaintat Parlamentului în toamna lui 2026. Nicio lege nu a fost adoptată până la 2 octombrie 2026, iar raioanele și cele 892 de primării funcționează ca până acum.

Termeni: nivelul I înseamnă sate (comune) și orașe, adică primăriile. Nivelul II înseamnă raioanele (și municipiile Chișinău și Bălți). Amalgamare înseamnă unirea mai multor primării într-una singură.

Cronologie

• 31 iulie 2023 – este adoptată Legea nr. 225/2023 privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (publicată la 18 august 2023). Metodologia a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 925/2023.
• Ianuarie–martie 2026 – Cancelaria de Stat organizează consultări publice la nivel național despre reforma administrației locale, potrivit conceptului publicat de Guvern.
• 8 aprilie 2026 – secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, prezintă prima variantă a conceptului. Aceasta prevedea 10 structuri regionale în locul celor 32 de raioane, stimulente triplate pentru amalgamarea voluntară și un prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării.
• 24 iulie 2026 – Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) declară că susține poziția premierului Vasile Tofan de a elimina raioanele și cere începerea procedurii de revizuire constituțională, potrivit presei care a preluat comunicatul.
• 1 octombrie 2026 – Guvernul prezintă la Chișinău, în fața președinților de raioane și a primarilor de orașe, conceptul de reorganizare a nivelului II. Varianta cu 10 structuri este înlocuită cu trei regiuni. Proiectul intră în consultare.
• 1–2 octombrie 2026 – liderul PSRM, Igor Dodon, critică proiectul și cere referendum. Guvernul și președintele Parlamentului, Igor Grosu, răspund că nivelul II de administrare nu dispare.

Cifrele importante

Sediul regiunii Nord ar fi la Bălți, fără ca municipiul să facă parte din regiune, potrivit presei. Cifrele pe regiuni vin din prezentarea din 1 octombrie, relatată de presă. Documentul complet al proiectului de lege nu era încă publicat la data verificării.

Ce prevede proiectul

Nivelul II: trei regiuni în loc de 32 de raioane

Consiliile raionale ar fi înlocuite cu trei consilii regionale. Premierul a spus că regiunile nu vor fi „raioane gigantice”: ele vor avea atribuții diferite, axate pe strategie, coordonare, dezvoltare regională și proiecte mari. Consilierii regionali ar fi aleși de cetățeni la alegerile locale din 2027, iar președinții regiunilor ar fi aleși de consilii, nu direct. Regiunile nu vor colecta impozite, a precizat premierul, potrivit presei. Serviciile pe care le prestează acum administrațiile raionale vor trece fie la primării, fie la administrația centrală.

Nivelul I: primării mai puternice

Conceptul publicat de Guvern propune trei instrumente. Primul este amalgamarea voluntară: primăriile decid singure să se unească și primesc bani de la stat. Al doilea este amalgamarea normativă: o primărie sub 3.000 de locuitori ar urma să intre într-un proces de unire stabilit prin lege. Al treilea este reorganizarea raioanelor. Guvernul spune că satul rămâne sat, iar scopul este unirea bugetului și a echipei administrative.

Guvernul susține că serviciile nu se mută: bibliotecile, școlile, casele de cultură rămân în localități, iar ce se schimbă este instituția care le administrează. Secretarul general Alexei Buzu a spus că oamenii nu vor merge la centrul regional după servicii pe care le primesc local.

Cine sunt actorii și pozițiile lor

• Guvernul (premierul Vasile Tofan, secretarul general Alexei Buzu). Susține că reforma construiește primării mai puternice, cu mai multe resurse și competențe, și reduce aparatul administrativ de la nivelul II. Tofan: „Dacă nu schimbăm anumite lucruri, nu vom reuși ca țară”.
• Igor Grosu, președintele Parlamentului (PAS). A declarat că reforma trebuie pregătită în acest an, pentru ca să existe claritate înaintea ciclului electoral următor. A afirmat că Moldova păstrează trei niveluri: central, regional și local.
• CALM. Susține desființarea raioanelor, dar a cerut clarificări despre regiuni. Directorul executiv Viorel Furdui a întrebat cum va fi ales președintele regiunii (direct sau de consiliu), cum vor fi formate consiliile și cum vor fi finanțate structurile.
• Igor Dodon (PSRM). A numit reforma o „bombă” sub statalitate, a spus că ea contravine Constituției și autonomiei locale și că duce la dispariția satelor mici. A cerut referendum.
• Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici. A spus că reforma nu contravine articolului 110 din Constituție și nu elimină nivelul II.
• Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale. A spus pentru NewsMaker că Constituția prevede un nivel administrativ intermediar, fără a impune exact 32 de raioane. A adăugat că soluția cere o fundamentare juridică „foarte riguroasă”, pentru că articolele folosesc termenul „raion”.

Pozițiile altor partide de opoziție și ale asociațiilor de primari, în afara CALM, nu au putut fi verificate pe surse la data de 2 octombrie 2026.

Întrebarea constituțională

Articolul 110 din Constituție enumeră raioanele printre unitățile administrativ-teritoriale, iar articolul 113 reglementează consiliile raionale, potrivit NewsMaker. Dacă proiectul se poate adopta printr-o lege obișnuită sau cere revizuirea Constituției este tema disputei dintre Guvern și Dodon. Nu există o hotărâre a Curții Constituționale pe acest subiect la data verificării.

Unde suntem acum (2 octombrie 2026)

• Nu a fost adoptată nicio lege privind trecerea de la raioane la regiuni. Raioanele, consiliile raionale și cele 892 de primării funcționează în continuare.
• Conceptul pentru nivelul II a fost prezentat la 1 octombrie și este în consultare cu autoritățile locale, partenerii de dezvoltare și societatea civilă, potrivit Guvernului.
• Guvernul a lansat platforma primariiputernice.gov.md, cu informații despre reformă și un instrument online (Amalgamatorul) care simulează variante de unire a primăriilor.
• Amalgamarea voluntară, în baza Legii 225/2023, continuă. Conceptul din aprilie anunța ca țintă deciziile finale ale consiliilor locale până la sfârșitul lunii iulie 2026. Câte primării au finalizat unirea la 2 octombrie nu am putut verifica pe o sursă oficială.
• Textul proiectului de lege nu era publicat la data verificării. Nu a fost înregistrat în Parlament niciun proiect pe acest subiect, din informațiile verificate.

Ce urmează

Doar pași anunțați oficial:

• Consultări suplimentare. Guvernul a anunțat la 1 octombrie 2026 că consultările continuă, inclusiv pentru pachetul legislativ și planul de tranziție.
• Pachetul legislativ în Parlament. Guvernul a anunțat la 1 octombrie 2026 că îl va înainta în toamna lui 2026. Conceptul din aprilie 2026 prevedea aprobarea legii în octombrie 2026.
• Intrarea în vigoare. Conform conceptului publicat în aprilie 2026, prevederile despre noua structură administrativă intră în vigoare după încheierea alegerilor locale generale din noiembrie 2027. Noua hartă se aplică deci după acel scrutin, nu mai devreme.
• Finanțele locale. Calendarul conceptului prevede modificarea sistemului de finanțe publice locale, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2028.
• Amalgamarea normativă. Conceptul prevede un prag minim de 3.000 de locuitori, aplicabil după alegerile din 2027.

Atenție: conceptul din aprilie vorbea despre 10 structuri regionale. La 1 octombrie varianta s-a schimbat la trei regiuni. Data intrării în vigoare din documentul de aprilie a fost menționată și de presă în legătură cu proiectul actual, dar un document actualizat nu era publicat la data verificării.

Ce înseamnă pentru tine

• Până la alegerile locale din 2027 nu se schimbă nimic practic. Primăria ta, consiliul raional și documentele rămân valabile. Nu ai de depus niciun act nou.
• Serviciile. Guvernul afirmă că școala, biblioteca sau căminul cultural rămân în localitate. Ce se mută este administratorul: din consiliul raional la primărie sau la stat.
• Dacă locuiești într-o primărie sub 3.000 de locuitori. Ai putea fi inclus într-o primărie mai mare, prin decizia consiliului local (amalgamare voluntară) sau, după 2027, prin lege (amalgamare normativă). Satul își păstrează numele; se unesc bugetul și echipa administrativă. Consiliul local trebuie să consulte locuitorii.
• La vot. La alegerile din 2027 ai putea primi trei buletine: pentru primar, consilieri locali și consilieri regionali, potrivit presei. Detaliile depind de legea care va fi adoptată.
• Cum te implici. Poți urmări consultările pe primariiputernice.gov.md și pe particip.gov.md, unde se publică proiectele de acte.