Săptămâna Mare și Vinerea Mare: ziua cu ziua, tradiții și ce nu e bine să faci

Semnificația religioasă, ziua cu ziua

Seara, în bisericile ortodoxe se țin Deniile. Sunt slujbe de dimineață (utrenii) săvârșite cu o seară înainte. De aceea, denia de joi seara aparține de fapt Vinerii Mari. Iată ce se pomenește în fiecare zi, după Moldpres și CrestinOrtodox.ro.

Joia Mare și Cina cea de Taină

În Joia Mare se pomenește Cina cea de Taină, la care Hristos a dat ucenicilor primul Trup și Sânge, adică Sfânta Împărtășanie. Tot atunci, Iuda a plecat să-L trădeze. Seara se ține Denia celor 12 Evanghelii, în care se citesc pe rând textele despre patimile Domnului. De joi, în biserici nu se mai trag clopotele, ci se bate toaca.

Vinerea Mare: zi fără Liturghie și Prohodul

Vinerea Mare este zi aliturgică: nu se săvârșește niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. CrestinOrtodox.ro explică de ce: Liturghia este jertfa nesângeroasă a lui Hristos, iar în această zi se pomenește chiar jertfa de pe Cruce. Ziua se ține cu post negru, pentru cei care pot.

La Vecernie, preotul scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf, o pânză cu chipul Mântuitorului pus în mormânt. Credincioșii se închină și trec pe sub el. Seara se cântă Prohodul Domnului. Mitropolia Moldovei îl descrie drept „cântarea de tânguire pentru Fiul lui Dumnezeu întrupat”. La sfârșit, Epitaful este purtat în procesiune în jurul bisericii, ca o ducere la mormânt. Așa s-a slujit și în 2026 la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău.

Sâmbăta Mare și Lumina

Sâmbătă dimineața se slujește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Seara, oamenii se pregătesc de slujba Învierii de la miezul nopții. Tot sâmbăta, Lumina Sfântă se aprinde la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim și este adusă în Moldova. Ambele Mitropolii o aduc separat. Mitropolia Moldovei o împarte la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, iar Mitropolia Basarabiei la Paraclisul Mitropolitan. De acolo, preoții o duc în parohii, pentru slujba Învierii. În 2026, Mitropolia Basarabiei a anunțat că Lumina vine pe la Aeroportul din Iași, apoi prin Ungheni și Călărași, și ajunge la Chișinău în jurul orei 22:00–22:30.

Tradiții în Moldova

Ministerul Culturii trece între practicile de patrimoniu cultural imaterial legate de Paști „încondeierea ouălor și coacerea pascăi în Săptămâna patimilor, deniile din ajunul Învierii, Învierea”. Iată ce se face, pe zile:

• Curățenia. Luni gospodinele încep curățenia generală: aerisesc casa, spală ferestrele și rufele. Potrivit Unimedia, miercurea este ultima zi pentru treburile mari din gospodărie. CrestinOrtodox.ro amintește și de măturatul curții, văruitul pereților și curățarea grajdurilor.
• Ouăle roșii. Ouăle se vopsesc în roșu în Joia Mare. Vinerea nu se vopsesc.
• Pasca și cozonacul. Tot în Joia Mare gospodinele coc pasca și cozonacul pentru masa de Paști.
• Pomenirea morților. În Joia Mare se aprind lumânări și se dă de pomană pentru sufletele celor adormiți. În unele locuri se aprind focuri pentru morții familiei.
• Prohodul. Vineri seara oamenii merg la biserică, trec pe sub Epitaf și înconjoară biserica cu lumânări aprinse.
• Sâmbăta. Se termină bucatele pentru Paști și hainele noi. Noaptea se merge la slujba Învierii, de unde oamenii iau lumină.

Ce nu e bine să faci: credințe populare

Următoarele sunt superstiții și credințe din popor, adunate de CrestinOrtodox.ro și Unimedia. Nu sunt reguli ale Bisericii.

• În popor se spune că în Joia Mare nu e bine să mănânci urzici și oțet, pentru că Hristos ar fi fost bătut cu urzici și i s-a dat oțet pe cruce. Aceeași credință se ține și vinerea.
• Se crede că cine doarme ziua în Joia Mare va fi leneș tot anul.
• Se spune că în Joia Mare morții vin pe la casele lor. Femeile trebuiau să termine torsul cânepii până joi.
• Cojile ouălor vopsite se păstrau până sâmbătă și se aruncau pe apă curgătoare. Se credea că astfel găinile și puii vor fi feriți de boli toată vara.
• În Vinerea Mare, se spune, nu e bine să speli, să calci, să coși, să țeși, să faci borș sau să coci. O credință spune că cine coace vineri arde „mâinile Maicii Domnului”. Se zice că orice treabă începută atunci nu iese bine.
• Tot vineri, în popor nu se taie animale și nu se tunde nimeni.
• Se crede că cine trece de trei ori pe sub Epitaf nu va avea dureri de cap, de mijloc și de șale în acel an.
• Dacă plouă în Vinerea Mare, se spune că anul va fi roditor. Dacă nu plouă, va fi secetos.

Ce spune Biserica: trecerea pe sub Epitaf este parte din slujbă, dar nu e un leac. Postul negru se ține „de cei ce au putere”. Bătrânii și bolnavii nu sunt ținuți de aceste reguli stricte.

Ce faci în fiecare zi a Săptămânii Mari

Un plan simplu, după rânduiala Bisericii și tradițiile de mai sus:

1. Luni și marți: începe curățenia mare. Seara poți merge la Denie. Dacă vrei să te spovedești și să te împărtășești de Paști, vorbește din timp cu preotul, pentru că în ultimele zile bisericile sunt pline.
2. Miercuri: termină treburile grele din casă și din curte. Fă din timp cumpărăturile pentru ouă, pască și cozonac.
3. Joi: vopsește ouăle și coace pasca și cozonacul. Aprinde o lumânare și dă de pomană pentru cei adormiți. Postul e mai ușor: CrestinOrtodox.ro arată că joi se ia o singură masă, cu vin și ulei. Seara, Denia celor 12 Evanghelii.
4. Vineri: zi de liniște și post negru, cât te țin puterile. Cine nu poate mănâncă pâine cu puțină apă, ceai sau suc de fructe, după Vecernie și Prohod. Seara, mergi la Prohod.
5. Sâmbătă: termină bucatele pentru Paști și pregătește hainele de sărbătoare. Sâmbăta Mare nu se ia ulei. Ia o lumânare pentru slujba Învierii de la miezul nopții.

Vinerea Mare nu este zi liberă prin lege. Liberă este prima și a doua zi de Paști, plus Paștele Blajinilor. Lista completă e în ghidul despre sărbătorile legale în Moldova în 2027.