Sfântul Gheorghe: tradiții, ce nu e bine să faci și cine își serbează onomastica

Sfântul Gheorghe nu este zi liberă. Lista oficială a sărbătorilor nelucrătoare o găsești pe pagina misiunii diplomatice a Moldovei în SUA și în ghidul nostru despre sărbătorile legale și zilele libere.

Ce se întâmplă când cade în Săptămâna Mare sau de Paști

Pentru că Paștele are dată mobilă, Sfântul Gheorghe poate cădea în Săptămâna Mare, în ziua de Paști sau în Săptămâna Luminată. Ce zi este în anul tău vezi în calendarul creștin-ortodox. Explicațiile de mai jos vin din surse ale Patriarhiei Române.

• Luni, marți, miercuri sau joi din Săptămâna Mare. Tipicul (cartea cu regulile slujbelor) spune, la capitolul 45, că slujba sfântului se cântă în Duminica Floriilor, explică Doxologia. Motivul: bucuria unui hram nu se potrivește cu postul aspru și reculegerea acestei săptămâni.
• Vinerea Mare sau Sâmbăta Mare. Sărbătoarea sfinților mari se mută a doua zi de Paști, adică în Lunea Luminată, după explicațiile Patriarhiei Române preluate de Antena 3.
• Chiar în ziua de Paști. Sărbătoarea unui sfânt mare se amână pentru a doua zi, Lunea Luminată, arată Ziarul Lumina.
• În Săptămâna Luminată. Slujbele sfinților mari se fac la data lor, împreună cu slujba zilei din perioada pascală, potrivit aceleiași surse.

Uneori decide Sinodul. În 2019, Biserica Ortodoxă Română a ales, din motive pastorale, să mute slujba nu în Duminica Floriilor, ci a doua zi de Paști, scrie Doxologia. Cine poartă numele sfântului își serbează atunci onomastica în ziua în care se face slujba. Dacă ai dubii, întreabă preotul din parohia ta.

Semnificația religioasă

Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, în Asia Mică, din părinți creștini. După moartea tatălui, s-a mutat cu mama sa în Palestina, arată viața lui publicată de Doxologia. A intrat în armată și a ajuns tribun, apoi a primit înalte dregătorii de la împăratul Dioclețian. Când împăratul a pornit prigoana împotriva creștinilor, Gheorghe și-a mărturisit credința în fața lui. A fost întemnițat și chinuit, apoi ucis de sabie.

La Liturghia de la Catedrala Mitropolitană din Chișinău, din 6 mai 2026, s-a amintit că el a îndurat ocara, întemnițarea și chinurile, fără să se lepede de Hristos. Lecția zilei: adevărata biruință se câștigă prin credință, răbdare și dragoste. Mitropolia Basarabiei amintește că mulți voievozi s-au pus sub ocrotirea lui când au luptat pentru apărarea țării. Este socotit ocrotitorul soldaților, al agricultorilor și al păstorilor, scrie Radio Chișinău.

Pe icoane, cel mai des îl vezi călare pe un cal alb, străpungând cu sulița un balaur. Imaginea redă o legendă apărută la multe secole după moartea lui, explică CrestinOrtodox.ro. Balaurul înseamnă răul și frica, iar lancea cu cruce arată că puterea lui Dumnezeu biruiește răul. Numele Gheorghe înseamnă în greacă „lucrător al pământului”. De aceea e privit și ca ocrotitor al agriculturii și al turmelor.

Tradiții în Moldova

În popor, sărbătoarea se mai numește Sângeorz. Ea marca începutul anului pastoral, iar sfântul era văzut ca ocrotitor al naturii înverzite, al vitelor și al oilor, potrivit CrestinOrtodox.ro.

• Ramurile verzi. Dimineața, la ușile caselor și ale grajdurilor se pun ramuri verzi și flori, notează Radio Chișinău. Odinioară, capul familiei punea ramuri de salcie înmugurită la stâlpii porții, la ferestre, în grădini și chiar pe morminte. Se credea că așa sunt apărați oamenii, vitele și semănăturile. Din toate obiceiurile vechi, acesta este cel care s-a păstrat cel mai bine în sate, scrie CrestinOrtodox.ro.
• Crăciuneii. Crăciuneii, copți din aluat la Crăciun, se înmoaie și se dau la păsări.
• Plantele și usturoiul. Se crede că plantele de leac strânse în această zi au puteri deosebite. Usturoiul sădit acum ar fi ocrotitor și se păstrează până la anul.
• Focurile. Seara, flăcăii aprind ruguri, despre care se spune că alungă duhurile rele.
• Ciobanii marchează de Sfântul Gheorghe începutul anului pastoral.

Ultimele patru obiceiuri sunt descrise tot de Radio Chișinău.

Ce nu e bine să faci: credințe populare

Credințele de mai jos sunt superstiții din popor, adunate de etnografi. Nu sunt reguli ale Bisericii, care cinstește ziua prin rugăciune și Liturghie. Majoritatea sunt descrise de CrestinOrtodox.ro și în articolul despre tradițiile zilei.

• Nu e bine să dormi ziua. Se spune că cine doarme de Sfântul Gheorghe va fi somnoros tot anul.
• Strigoii și laptele vacilor. În popor se credea că, în preajma sărbătorii, strigoii și strigoaicele „fură mana” vacilor cu lapte. De aceea se puneau ramuri verzi la porți și la grajd, iar pe alocuri o grapă cu dinții în sus lângă poartă și la intrarea în grajd.
• Ramurile se păstrau. În Bucovina, ramurile verzi erau ținute tot anul, ca leac pentru friguri. Erau amestecate și în hrana animalelor, ca să le apere de strigoi.
• Urzicatul. Tinerii se atingeau cu urzici, crezând că vor fi mai sănătoși și mai harnici toată vara.
• Ursitul. Fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul în noaptea de ajun, privind într-o cofă cu apă.
• Vremea. Dacă plouă de Sfântul Gheorghe, se spune că se vor face grâul și fânul. Multă rouă e semn de bogăție, notează Radio Chișinău.

Cine își serbează onomastica

De Sfântul Gheorghe își serbează ziua numelui cei care se numesc Gheorghe și cei cu nume derivate. Radio Chișinău enumeră: George, Georgian, Gică, Geo, Gelu, Gheorghina, Georgiana, Gina, Georgeta, Geta, Iorgu, Iordache. Potrivit aceleiași surse, în Republica Moldova peste 42 de mii de bărbați poartă numele Gheorghe și aproximativ 450 de femei se numesc Gheorghina sau Gherghina.

Câteva urări scurte:

• „La mulți ani, Gheorghe! Sfântul Gheorghe să-ți dea curaj și sănătate.”
• „Să ai parte de biruință în tot ce faci, la mulți ani!”
• „Casă plină, masă bogată și liniște în suflet. La mulți ani de ziua numelui!”