Sfântul Ilie: când este, merele sfințite, ce nu e bine să faci și cine își serbează onomastica

Semnificația religioasă

Sfântul Ilie s-a născut în cetatea Tesvi, din neamul preoțesc al lui Aaron. De aici vine numele de Tesviteanul. A trăit cu peste 800 de ani înainte de Hristos, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel. Ahab și poporul se închinau idolului Baal.

Potrivit Doxologia, Ilie i-a vestit regelui că nu va cădea nici rouă, nici ploaie decât la cuvântul lui. A urmat o secetă de trei ani și jumătate. În acest timp, prorocul a fost hrănit de corbi lângă pârâul Cherit. Apoi a stat la o văduvă din Sarepta, căreia i-a înmulțit făina și untdelemnul și i-a înviat fiul.

Cea mai cunoscută întâmplare este cea de pe Muntele Carmel. Ilie i-a chemat la încercare pe cei 450 de proroci ai lui Baal. Focul a coborât din cer doar peste jertfa lui. Poporul a strigat atunci că Domnul este Dumnezeu. La sfârșitul vieții, Ilie nu a murit: a fost luat la cer cu un car de foc, cu cai de foc, lăsându-i mantia ucenicului său, Elisei.

Biserica îl leagă pe Ilie și de Noul Testament. El s-a arătat lângă Hristos la Schimbarea la Față, pe Muntele Tabor, împreună cu Moise. Este considerat și „protopărintele monahismului creștin”, scrie Radio Chișinău. La Tescureni, ierarhul Mitropoliei Basarabiei a spus că „toată puterea Sfântului Prooroc Ilie s-a născut din rugăciune” (Mitropolia Basarabiei).

În icoane, sfântul apare fie la gura peșterii, hrănit de corb, fie în carul de foc.

Tradiții în Moldova

Sântilie cade în plină vară, când se strâng primele roade. De aceea, multe obiceiuri sunt legate de fructe, miere și plante de leac (Radio Chișinău):

• Fructe și legume sfințite. Se duc la biserică fructe și legume, care se sfințesc și se mănâncă apoi cu miere și castraveți.
• Primele roade. Abia acum se gustă din merele, strugurii, nucile și alunele noi. Merele de vară, numite „merele sântiliești” sau „merele Sfântului Ilie”, se împart după slujbă copiilor și săracilor (CrestinOrtodox.ro).
• Plantele de leac. Dimineața se culeg plante de leac, mai ales busuioc. Se usucă în pod sau în cămară și se păstrează pentru iarnă.
• Retezatul stupilor. Apicultorii scot mierea de la stupi chiar în ziua de Sântilie. În tradiția veche, la stupi intrau doar bărbații, îmbrăcați în haine de sărbătoare și ajutați de un copil (CrestinOrtodox.ro).
• Târgurile. În multe locuri, de Sântilie se țineau târguri mari, unde se făcea negoț și se întâlneau tinerii.

La Chișinău a existat o biserică „Sfântul Prooroc Ilie”, distrusă în 1960 de autoritățile sovietice. În 2019, pe locul fostului altar a fost inaugurat un monument în memoria ei, sfințit de Mitropolitul Vladimir (Radio Chișinău). Proiectul de hotărâre a Guvernului pentru acest monument a fost pus în consultare publică în 2018.

Ce nu e bine să faci – credințe populare

Credințele de mai jos sunt superstiții din popor, nu reguli ale Bisericii. În tradiția populară, Sfântul Ilie „aleargă printre nori, tună, fulgeră și trăsnește”. Umblă pe cer cu un car de foc tras de cai înaripați și îi urmărește pe draci (Doxologia). De aici vin cele mai multe temeri legate de această zi.

• Nu lucra. În popor se crede că în ziua de Sântilie nu se lucrează, de teama pagubelor: trăsnete, ploaie și grindină (CrestinOrtodox.ro). Unii spun chiar că cine muncește riscă să-i ardă casa.
• Nu mânca mere înainte de Sântilie. Se spune că cine le mănâncă mai devreme atrage grindina peste livezi. Altă credință spune că merele păstrate până la Sântilie devin „mere de aur” pe lumea cealaltă (CrestinOrtodox.ro). Părinții care și-au pierdut copii gustă din mere abia după ce acestea au fost sfințite.
• Atenție la tunet. Dacă tună în ziua de Sântilie, se spune că merele și alunele vor fi viermănoase. Altă credință spune că alunele se usucă dacă tună în această zi.
• Fă semnul crucii. Ca apărare, oamenii își făceau cruce sau foloseau ramurile de salcie sfințite la Florii (Doxologia).

Fetele nemăritate aveau și ele un obicei de ghicit ursitul, legat de culturile de cânepă și de visele din noaptea de ajun. Autorul de pe Doxologia amintește că unele obiceiuri populare pot fi păstrate dacă nu fac rău credinței, „dar altele trebuie înlăturate”. Pentru Biserică, ziua înseamnă rugăciune, Sfânta Liturghie și recunoștință pentru roadele pământului.

Cine își serbează onomastica și urări

De Sfântul Ilie își serbează ziua numelui cei care se numesc Ilie sau Ilinca ori poartă un nume derivat. În Moldova, peste 9.400 de bărbați poartă numele Ilie și peste 4.000 de femei se numesc Ilinca, scrie Radio Chișinău. Unii își serbează onomastica pe 2 august, alții pe 20 iulie, după calendarul bisericii în care merg.

Câteva urări scurte:

• „La mulți ani de Sfântul Ilie! Să ai belșug în casă și ploaie la vreme pe ogor.”
• „La mulți ani, Ilie! Să ai credința tare și rugăciunea primită, ca a prorocului al cărui nume îl porți.”
• „La mulți ani, Ilinca! Sănătate, bucurie și roade bogate.”

Toate datele sărbătorilor din an le găsești în calendarul creștin-ortodox.