Sfântul Ioan Botezătorul: tradiții, ce nu e bine să faci și cine își serbează onomastica

Semnificația religioasă

Cuvântul „sobor” înseamnă adunare. În această zi, Biserica îl cinstește pe cel care L-a botezat pe Hristos în Iordan. Mitropolia Chișinăului explică: „A doua zi după Botezul Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica a rânduit încă de la început a se prăznui Soborul cinstitului și slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului, căci se cădea a cinsti cu praznic pe cel ce a slujit la Taina Botezului dumnezeiesc”.

Sfântul Ioan este numit Înaintemergătorul, pentru că a vestit venirea lui Hristos și a pregătit oamenii pentru El. A chemat poporul la pocăință: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”. Când L-a văzut pe Iisus, a spus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”. Hristos Însuși a spus despre el că „dintre cei născuți din femei, nu s-a ridicat niciunul mai mare decât Ioan Botezătorul”. A murit ca martir: i s-a tăiat capul la porunca regelui Irod.

Biserica îl pomenește de mai multe ori pe an. Pe lângă Soborul din ianuarie, are zile de prăznuire pentru zămislire (24 septembrie), naștere (24 iunie) și tăierea capului (29 august), plus zilele aflării cinstitului său cap (24 februarie și 25 mai). Ziua de marți din fiecare săptămână este închinată tot pomenirii lui. Datele sunt cele din calendarul bisericesc; pe stil vechi, la fiecare se adaugă 13 zile.

La slujba din 2023, Mitropolitul Basarabiei a vorbit despre caracterul social al predicii Sfântului Ioan. Acesta le cerea oamenilor să facă „roade vrednice de pocăință”, adică fapte bune: să-i ajute pe alții și să-și îndrepte viața.

Tradiții în Moldova

Radio Chișinău, care preia informațiile de la Moldpres, descrie obiceiurile păstrate la sate și la orașe de Sfântul Ioan:

• Agheasma de dimineață. În dimineața sărbătorii, fiecare om se stropește cu apă sfințită, agheasma nouă de la Bobotează. Se crede că așa va fi ferit de boli și necazuri tot anul.
• Bucate și vin alb sfințite. La biserică se sfințesc bucate și vin alb. Apoi sunt aduse acasă sau împărțite săracilor, în primul rând celor care poartă numele Ioan.
• Pomenirea celor plecați neașteptat. În familiile unde au murit rude în condiții neclare, se fac pomeniri la biserică. Se citește pomelnicul și se dau de pomană pachete cu bucatele preferate ale celor decedați.
• Trei zile cu agheasmă și candela aprinsă. Din această zi, timp de trei zile, casa se stropește cu agheasmă, iar candela arde tot acest timp. Se spune că așa în familie se iau decizii chibzuite, iar discuțiile nu se transformă în certuri.
• Ocrotitorul pruncilor. În unele regiuni, Sfântul Ioan e numit „ocrotitorul pruncilor”. Oamenii cred că îi apără pe copii de rele. Unii țin ziua și ca să le fie ferite casele de foc și animalele de fiare.

Iordănitul și udatul Ionilor

În calendarul popular românesc, pe 7 ianuarie apar două obiceiuri legate de apă: Iordănitul și Cumetria femeilor. La Iordănit, cete de flăcăi de peste 15 ani luau de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează. Îi stropeau pe toți cei întâlniți și le urau să trăiască mulți ani. Adesea îi luau pe brațe și îi duceau spre râu, amenințând că îi aruncă în apă, iar aceștia se răscumpărau cu un dar. Se credea că cei udați atunci vor fi sănătoși tot anul.

„Cumetria” sau „Tontoroiul femeilor” era o petrecere doar a femeilor. Tinerele neveste erau primite în rândul femeilor măritate prin udarea cu apă de fântână sau de râu. În Bucovina, în trecut, la porțile celor care purtau numele Ion se punea un brad împodobit, iar sărbătoriții dădeau o petrecere. În Transilvania, Ionii erau purtați prin sat până la râu, unde erau „botezați”. Sursele consultate descriu aceste obiceiuri mai ales în satele din România. Pentru Moldova, ele nu spun cât de răspândite sunt astăzi.

Ce nu e bine să faci – credințe populare

Următoarele sunt credințe din popor, nu reguli ale Bisericii. Sursele bisericești consultate vorbesc despre slujbă, rugăciune, pocăință și fapte bune, nu despre astfel de interdicții.

• Nu se bea vin roșu. În popor se spune că vinul roșu amintește de sângele Sfântului Ioan, mort ca martir. De aceea, la biserică se sfințește vin alb.
• Nu se folosește cuțitul. Se spune că de Sfântul Ioan e bine ca toate alimentele de pe masă să fie rupte cu mâna.
• Nu e bine să fii trist. În popor se crede că cine nu se veselește în această zi va fi trist tot anul.
• Fără curățenie, spălat de haine sau muncă grea. Se spune că în ziua praznicului nu e bine să faci curățenie în casă, să speli rufe sau să faci alte munci grele.

Mai există o credință legată de vreme: după Sfântul Ioan „se botează gerul”. Adică frigul se înmoaie și începe să se facă mai cald.

Cine își serbează onomastica

De Sfântul Ioan își serbează ziua numelui toți cei care poartă numele Ion sau Ioan și derivatele lui. În Republica Moldova, numele Ion este purtat de peste 100.000 de persoane și e unul dintre cele mai răspândite prenume masculine. Varianta feminină, Ioana, e purtată de câteva mii de femei. Mitropolia Basarabiei notează și ea „frecvența numelui său în onomastica poporului basarabean”.

Lista de nume din datele publicate în România cuprinde:

• bărbați: Ion, Ioan, Ionuț, Ionel, Nelu, Ionică, Ioniță, Ivan, Jan, Jean;
• femei: Ioana, Ionela, Oana, Ionica, Nela, Ionelia, Jana, Ionuța, Onuța.

În România, aproximativ două milioane de oameni își serbează onomastica pe 7 ianuarie, potrivit Patriarhiei Române. Dacă ai rude acolo, ține cont că ei o serbează cu 13 zile mai devreme.

Urări scurte de Sfântul Ioan

• „La mulți ani de Sfântul Ion! Sănătate, pace în casă și bucurii cât mai multe!”
• „Sfântul Ioan să te ocrotească pe tine și pe cei dragi. La mulți ani cu sănătate!”
• „Să ai un an curat ca agheasma de Bobotează și senin ca dimineața de Sfântul Ion. La mulți ani!”