Sfântul Vasile și Anul Nou pe stil vechi: tradiții, Malanca și ce nu e bine să faci

Semnificația religioasă

Tăierea împrejur a Domnului

Doxologia numește această sărbătoare praznic împărătesc. După Legea lui Moise, pruncul era tăiat împrejur la opt zile după naștere. Așa s-a întâmplat și cu Hristos. Tot atunci a primit numele Iisus, care înseamnă „Mântuitor”. Calendarul ortodox al Mitropoliei Moldovei explică faptul că tăierea împrejur trupească a fost înlocuită, pentru creștini, de Sfântul Botez. De aceea, copilul primește și astăzi numele în a opta zi după naștere.

Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare

Sfântul Vasile s-a născut în jurul anului 330, în Capadocia, într-o familie cu zece copii. A învățat la Cezareea, Constantinopol și Atena. A ales apoi viața monahală. În 370 a devenit episcop al Cezareei Capadociei. A murit la 1 ianuarie 379. De aceea este pomenit în prima zi a anului.

A rămas cunoscut pentru grija față de cei săraci. A ridicat azil, ospătărie, școli și un spital pentru leproși. Tot acest sistem de ajutorare a primit numele de „Vasiliada”, amintește Mitropolia Basarabiei. A scris regulile vieții monahale și Liturghia care îi poartă numele. Această Liturghie se slujește de zece ori pe an: în primele cinci duminici din Postul Mare, de Sfântul Vasile, în Joia și Sâmbăta Mare, în ajunul Crăciunului și în ajunul Bobotezei. Sfântul Vasile este pomenit și la 30 ianuarie, la sărbătoarea Sfinților Trei Ierarhi.

La greci există un obicei legat de numele lui: Vasilopita, o plăcintă în care se ascunde o monedă. Cine o găsește în felia sa are, se spune, binecuvântarea sfântului tot anul.

Tradiții în Moldova

Uratul și Plugușorul

În ajunul Sfântului Vasile, prin sate se strâng cete de urători. Plugușorul e un obicei agrar vechi: o colindă agrară cu elemente de teatru, spusă din casă în casă până în dimineața Anului Nou. Doxologia amintește că Plugușorul și Sorcova sunt cele mai importante texte tradiționale ale Anului Nou.

Malanca, în nordul Moldovei

Malanca este denumirea slavă a cetelor care merg cu uratul în ajunul Anului Nou pe stil vechi. E un obicei vechi din nordul Moldovei și din Bucovina. Tinerii se îmbracă în costume viu colorate și merg din casă în casă cu muzicanți. Un flăcău e îmbrăcat în haine femeiești și poartă numele de „Malanca”, scrie Jurnal TV. Ceata dansează sub ferestre, iar la final stăpânul casei este luat pe sus de urători.

Obiceiul s-a păstrat în satele Lipnic și Vălcineț din raionul Ocnița și în Goleni, raionul Edineț. Registrul patrimoniului cultural imaterial al Ministerului Culturii trece Malanca drept „ceată distractivă” jucată pe o horă moderată, în nordul și centrul țării. În același registru apar și alte jocuri de Anul Nou: Căiuții (în nord), Capra și Cucoșul (în centru), Ursul (în centru și sud). În sud, la Crihana Veche, raionul Cahul, caprele joacă pe ulițele satului.

Sorcova și Semănatul

Dimineața, copiii merg cu Sorcova: un băț împodobit cu flori de hârtie colorată. Altădată se folosea o ramură de măr, păr sau cireș. Copiii ating gazdele cu sorcova și le urează să trăiască, să înflorească și să fie tari ca piatra.

Tot dimineața se merge cu Semănatul. Copiii aruncă boabe de grâu, porumb sau ovăz prin casă și peste gospodari, ca anul să fie bun. În 2026, la Vălcineț (Ocnița) și Șeptelici (Soroca), urătorii aveau buzunarele pline cu grâu și primeau în trăistuțe colaci, mere, nuci și bomboane.

La masă și la biserică

Mulți merg dimineața la Sfânta Liturghie. Acasă, gospodinele pregătesc mâncăruri din carne de porc, sarmale, vin roșu și prăjituri.

Ce nu e bine să faci — credințe populare

Lucrurile de mai jos sunt credințe din popor, nu rânduieli ale Bisericii. Biserica nu leagă norocul de ele. La 14 ianuarie, ÎPS Petru a îndemnat credincioșii să-și folosească timpul vieții pentru rugăciune și fapte bune.

• În popor se spune că nu e bine să arunci gunoiul și nici să dai cu mătura în această zi. Unii nu spală și nu aruncă nimic la 1 ianuarie.
• Se crede că e bine ca prima persoană care îți trece pragul să fie bărbat.
• Se spune că, după ce te speli pe față, e bine să te ștergi cu un prosop în care ai pus o monedă de aur sau argint. Așa vei fi curat și sănătos tot anul.
• Se crede că cine doarme toată ziua de Sfântul Vasile va fi leneș tot anul.
• În popor se spune că la masa de Anul Nou nu se gătește carne de pasăre. Pasărea scurmă, iar norocul casei s-ar risipi la fel.
• Unii nu dau bani din casă la 31 decembrie și 1 ianuarie. Se spune că e bine să ai bani în buzunar la trecerea dintre ani.
• Se spune că așa cum e omul la Anul Nou, așa va fi tot anul, vesel sau trist.
• În noaptea dintre ani, unii fac „calendarul de ceapă”: din foi de ceapă se încearcă să se afle cum va fi vremea și ce roade va da anul care vine.
• Despre Malanca se spune că acolo unde intră, casa se curăță de duhurile rele și familia va avea belșug tot anul.

Cine își serbează onomastica și urări

De Sfântul Vasile își serbează onomastica cei care poartă numele Vasile, Vasilica și formele apropiate ale acestor nume. La slujba din 2026, Mitropolitul Vladimir i-a felicitat pe cei cu numele Vasile. I-a îndemnat să ia aminte la viața marelui luminător și să-i ceară mijlocirea.

Câteva urări scurte:

• „La mulți ani, Vasile! Sfântul Vasile să te ocrotească și să-ți dea sănătate.”
• „La mulți ani de ziua numelui, Vasilica! Un an bun și o casă plină.”
• „Un an nou cu pace, rod bogat și belșug!”