Sfinții Petru și Pavel (Sânpetru): când sunt, postul, tradiții și ce nu e bine să faci

Semnificația religioasă

Petru și Pavel sunt doi dintre cei mai importanți ucenici ai lui Hristos. Petru, pe numele lui Simon, era pescar și fusese ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Hristos l-a numit „piatra de temelie a Bisericii” și i-a dat cheile Împărăției cerurilor, scrie Mitropolia Basarabiei. Pavel, pe numele lui Saul, s-a născut în Tarsul Ciliciei, din seminția lui Veniamin. A fost chemat la apostolie pe drumul Damascului, printr-o vedenie. A dus Evanghelia în multe ținuturi, prin călătorii misionare.

Amândoi au murit ca martiri la Roma, în timpul persecuției împăratului Nero. Petru a fost răstignit cu capul în jos. Pavel, fiind cetățean roman, a fost decapitat. Sursele dau anul 67 sau 68 (Evenimentul Zilei, Mitropolia Basarabiei). Prăznuirea lor este atestată încă din secolul al II-lea.

La slujba din 12 iulie 2026, credincioșii au fost îndemnați să urmeze „pilda vieții și a mărturisirii lor, rămânând statornici în credință”, potrivit Mitropoliei Moldovei. Pentru Biserică, ziua înseamnă Sfânta Liturghie, rugăciune și fapte bune.

Postul Sfinților Apostoli

Postul începe în lunea de după Duminica Tuturor Sfinților, prima duminică după Rusalii. Se termină în ajunul sărbătorii. De aceea nu are o durată fixă: depinde de data Paștelui (Radio Chișinău). Pe stil vechi, postul ține până pe 11 iulie, așa că e mai lung decât pe stil nou. În 2025, de exemplu, a durat 26 de zile pentru credincioșii de stil vechi. Pe stil nou, în 2026 a început pe 8 iunie și a durat 21 de zile (Doxologia).

Este un post mai ușor decât Postul Mare:

• luni, miercuri și vineri: mâncare de post fără ulei;
• marți și joi: mâncare de post cu ulei și vin;
• sâmbătă și duminică: dezlegare la pește.

La sărbătorile sfinților mari din această perioadă se mai dau dezlegări la ulei și vin. Cele mai vechi mărturii despre acest post sunt din secolul al IV-lea.

Tradiții în Moldova

Sânpetru marchează, în calendarul popular, „miezul verii agrare și perioada secerișului”, scrie CrestinOrtodox.ro. Obiceiurile țin mai ales de pomenirea morților și de primele roade ale verii.

• Moșii de Sânpetru. Se duc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci și mere acrișoare. După ce se sfințesc, se împart săracilor (Alba24). În unele locuri, femeile pregătesc vase cu apă, mâncare, lapte și vin, împodobite cu flori și cireșe, pentru rudele trecute la cele veșnice.
• Merele. Prin tradiție, fetele și femeile tinere nu mănâncă mere până la Sânpetru, din respect pentru rudele decedate. Abia după această zi au voie să guste din ele.
• Pomana și lumânările. Ziua este legată de milostenie față de cei nevoiași și de lumânările aprinse pentru cei adormiți, notează Digi24.
• Hramul. În localitățile cu biserica închinată Sfinților Petru și Pavel, ziua este sărbătoarea întregii comunități. Poliția a cerut în 2026 să nu se urce nimeni la volan după ce a consumat alcool, să fie supravegheați copiii și să fie evitate conflictele (Radio Chișinău).

În legendele populare, Sânpetru apare ca un om obișnuit: umblă în haine țărănești, lucrează pământul, crește animale și mai ales pescuiește. Se spune că, după ce a fost luat la cer, păzește porțile și cheile Raiului și împarte hrană animalelor sălbatice, mai ales lupilor (CrestinOrtodox.ro). Sunt povești din folclor, nu învățături ale Bisericii.

Ce nu e bine să faci – credințe populare

Lista de mai jos cuprinde superstiții și credințe din popor, nu reguli bisericești. Biserica cere în această zi rugăciune, împăcare și milostenie.

• Nu munci la câmp și nu face treburi grele prin casă. În popor se spune că nu e bine să speli sau să coși în ziua de Sânpetru (Digi24).
• Nu te certa. Se spune că nu e bine să te cerți sau să spui vorbe grele în această zi.
• Nu mânca mere înainte de Sânpetru. Credința privește mai ales fetele și femeile tinere (Alba24).
• Ferește-te de duhurile rele. În ajun, unii poartă o pungă roșie cu usturoi și pelin, pentru că se crede că în acea noapte umblă liber duhuri rele.

Câteva credințe sunt legate de natură. Se spune că din ziua de Sânpetru cucul și privighetoarea nu mai cântă (Evenimentul Zilei). Dacă tună și fulgeră în această zi, nucile și alunele ar fi viermănoase. O legendă spune că Sânpetru pocnește din bici, iar scânteile se fac licurici, care îi călăuzesc pe călătorii rătăciți (Alba24).

Cine își serbează onomastica și urări

De Sfinții Petru și Pavel își serbează ziua numelui cei care se numesc Petru sau Pavel ori poartă un nume derivat. În Moldova sunt aproximativ 24.000 de persoane cu numele Petru, 13.800 cu numele Piotr și peste 20.000 cu numele Pavel, scrie Evenimentul Zilei. Alte nume sărbătorite sunt Petre, Petrișor, Petruț, Paula, Paulina, Paulin și Paulica.

Câteva urări scurte:

• „La mulți ani de Sfinții Petru și Pavel! Sănătate, putere și liniște în casă.”
• „La mulți ani, Petru! Să ai credința tare ca piatra și bucurie lângă cei dragi.”
• „La mulți ani, Pavel! Să-ți fie drumurile bune și sufletul împăcat.”

Toate datele sărbătorilor din an le găsești în calendarul creștin-ortodox.