Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul: post, tradiții și ce nu e bine să faci

Semnificația religioasă

Sfântul Ioan Botezătorul este numit și „Înaintemergătorul”, pentru că a vestit venirea lui Hristos. Evangheliile spun că l-a mustrat în public pe regele Irod Antipa, care trăia cu Irodiada, soția fratelui său. Pentru asta, Irod l-a închis. La ospățul de ziua lui, fiica Irodiadei, Salomeea, a dansat în fața oaspeților. Irod i-a promis orice i-ar cere, până la jumătate din regatul său. Sfătuită de mama ei, fata a cerut capul lui Ioan pe o tavă. Irod s-a întristat, dar și-a ținut promisiunea, iar Ioan a fost ucis în temniță.

Ucenicii l-au îngropat la Sevastia, iar mormântul lui a devenit loc de pelerinaj. Mitropolia Basarabiei amintește și ce a urmat, după tradiție: Irod a fost înfrânt și exilat, iar Salomeea a murit înecată într-un râu.

De ce e zi de post

Potrivit CrestinOrtodox.ro, Biserica Ortodoxă a rânduit ca ziua de 29 august (11 septembrie pe stil vechi) să fie zi de post aspru, în amintirea morții sfântului. Postul are două înțelesuri: să nu semeni cu Irod, care a hotărât uciderea lui Ioan la un ospăț cu mâncare și băutură multă, și să urmezi viața de înfrânare a Botezătorului. Biserica îl cinstește pe Sfântul Ioan prin șase sărbători pe an: zămislirea, nașterea, soborul, tăierea capului și cele trei aflări ale capului său.

Radio Moldova scrie că ziua e dedicată postului și rugăciunii și că Biserica îi pomenește atunci și pe toți apărătorii credinței și ai patriei care s-au jertfit de-a lungul istoriei.

Tradiții în Moldova

La sate, ziua e ținută în liniște, ca o zi de doliu. Oamenii merg la biserică, postesc și nu fac petreceri. Radio Moldova notează că, după obiceiul din bătrâni, în această zi nu se folosesc obiecte tăioase, lucrurile se rup cu mâna, iar munca se lasă deoparte. Bătrânii mai spun că de la Tăierea capului Sfântului Ioan vremea începe să se răcească.

Etnologul Marcel Lutic, de la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași, descrie pentru CrestinOrtodox.ro mai multe obiceiuri vechi:

• Postul „de la cruce la cruce”. Unii credincioși țineau un post de aproximativ două săptămâni, de la Tăierea capului Sfântului Ioan până la Înălțarea Sfintei Cruci. Mâncau doar pâine de grâu sau de porumb coaptă de ei și, uneori, fructe. Postul se încheia cu o pomană la biserică. Nu este un post din calendarul bisericesc, ci o practică din popor.
• Doar struguri. În unele locuri, oamenii mâncau în această zi doar struguri, iar alții țineau post negru.
• Pomenirea morților. Se împărțeau mere, pere și castraveți pentru sufletele celor adormiți.
• Femeile însărcinate erau scutite de interdicțiile legate de mâncare.

Ce nu e bine să faci – credințe populare

Lista de mai jos cuprinde superstiții și credințe din popor, nu reguli bisericești. Biserica cere în această zi post, rugăciune și cumpătare, nu ocolirea anumitor forme sau culori de mâncare.

• Nu tăia cu cuțitul. În popor se crede că nu e bine să folosești cuțitul sau alte unelte tăioase. Pâinea și mâncarea se rup cu mâna (CrestinOrtodox.ro). Potrivit Muzeului Țăranului Român, citat de Digi24, nici meșterii lemnari nu lucrau cu toporul, ferăstrăul sau dalta.
• Nu mânca varză. Se spune că varza nu se mănâncă pentru că sfântului i s-ar fi tăiat capul „ca o varză”.
• Ocolește fructele și legumele rotunde. Merele, perele, nucile, usturoiul, pepenii sau roșiile amintesc, prin formă, de un cap. În popor se crede că nu e bine să le tai sau să le mănânci în această zi.
• Fără vin roșu și mâncăruri roșii. Culoarea roșie ar aminti de sângele vărsat al sfântului, așa că se evită vinul roșu și sfecla.
• Nu mătura și nu face zgomot. Se spune că măturatul ar tulbura liniștea morților. Tot din bătrâni vine obiceiul de a nu folosi blide și străchini, ci de a mânca din mână.

Cei care nu țineau aceste rânduieli, spune credința populară, se puteau îmbolnăvi de „friguri”, adică de febră. Digi24 mai amintește, după aceeași sursă, că în unele zone femeile țineau ziua separat de bărbați.

În folclor circulă și o legendă care nu are legătură cu Evanghelia: Sfântul Ioan și-ar fi tăiat singur capul ca să scape de ispita unei femei îndrăgostite de el, iar în locul lui i s-ar fi pus un cap de miel. Este o poveste populară, nu învățătură a Bisericii.

Onomastica

Tăierea capului Sfântului Ioan nu este zi de onomastică. Cei care se numesc Ioan, Ion, Ioana sau Ionela își serbează ziua numelui de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, pe 20 ianuarie pe stil vechi (7 ianuarie pe stil nou). În această zi de post, cuvintele potrivite sunt cele de rugăciune și de pomenire, nu urările de „La mulți ani”.

Toate sărbătorile anului, cu zilele de post, le găsești în calendarul creștin-ortodox.