Criza apei în Nistru și Prut: ce soluții propun experții

De ce au secat râurile

Experții spun că problema principală este seceta. A plouat puțin în nordul Moldovei și, mai ales, în regiunile ucrainene din Carpați, unde izvorăsc atât Nistrul, cât și Prutul. Primăvara a fost mai săracă în precipitații decât de obicei, iar vara aproape că nu a plouat deloc. Un alt specialist a pus situația pe seama schimbărilor climatice: munții nu mai dau râurilor cantitatea de apă cu care eram obișnuiți.

Pe termen scurt, Chișinăul are o singură pârghie: negocierile cu Ucraina privind Nistrul. Totuși, un ecologist intervievat de ZdG crede că și această cale e aproape epuizată. Potrivit lui, bazinul este construit în așa fel încât nu poate livra mai multă apă decât primește deja.

Iazuri neautorizate, canale și albii adâncite

Pe termen mediu, același ecologist cere o evaluare a râurilor mici. El spune că în țară au fost construite multe iazuri fără autorizație, iar altele funcționează la limită. Cursurile naturale ale apei ar trebui refăcute, pentru că aceste amenajări duc la pierderi. Ecologistul critică și adâncirea albiilor și săparea de canale în luncile râurilor. Ministerul Mediului ar trebui să știe că aceste lucrări pierd multă apă, spune el, dar tot ministerul le finanțează. În opinia lui, ar trebui interzise categoric, fiindcă se fac fără studii de impact asupra mediului, deși efectul lor negativ este oricum cunoscut.

Priorități pentru autorități

Alți experți spun că, în această etapă, autoritățile trebuie să asigure în primul rând apa potabilă pentru populație. În același timp, în râuri trebuie să rămână destulă apă cât să supraviețuiască ecosistemele. Pe lista lor de măsuri se află:

• modernizarea rețelelor de alimentare cu apă și reducerea pierderilor;
• mai multe puncte de monitorizare a nivelului și a calității apei;
• folosirea mai eficientă a apei în agricultură și industrie;
• colectarea apei de ploaie și, acolo unde e sigur, refolosirea apelor uzate epurate;
• protejarea apelor subterane și reducerea poluării.

Specialiștii mai propun soluții care se bazează pe natură: refacerea zonelor umede și a luncilor, protejarea fâșiilor de pe malurile râurilor și plantarea de păduri. Acestea ajută peisajul să rețină apa și reduc eroziunea solului. Un expert a cerut un program regional de împădurire care să cuprindă ambele bazine, al Nistrului și al Prutului.

Ce pot face oamenii

Experții atrag atenția că apa este o resursă limitată și că, în perioade de secetă, contează fiecare litru economisit. Recomandările lor sunt să evităm risipa, să reparăm robinetele și țevile care pierd apă și să nu folosim apă potabilă pentru spălatul curții sau pentru alte activități care nu sunt necesare. Apa de ploaie poate fi strânsă pentru folosințe care nu cer apă potabilă. Ne recomandă și să nu aruncăm gunoaie sau substanțe poluante lângă râuri și izvoare și să raportăm captările sau deversările ilegale.

Unul dintre specialiști a spus că o mare parte din responsabilitate le revine oamenilor înșiși. El a dat exemplul pârâurilor din sate, care sunt adesea pline de gunoi. Expertul a precizat că nu scutește autoritățile de obligațiile lor, dar consideră greșit ca toată vina să fie pusă doar pe ele. În opinia lui, deșeurile aruncate în apă se întorc tot la noi, prin apa pe care o folosim.