Debitul Nistrului: seceta, nu Ucraina, e cauza, arată analiza Stopfals

Și viceprimarul capitalei, Victor Pruteanu, a spus că Ucraina ar fi oprit apa fără să informeze autoritățile moldovene. Declarația lui a fost preluată de mai multe redacții și canale de pe rețelele sociale. Unele postări au mers mai departe și au susținut, fără dovezi, că în Moldova s-ar fi introdus deja restricții la consumul de apă. Autorii analizei spun că faptele și opiniile experților contrazic aceste afirmații.

Cum s-a ajuns aici: debitul, redus pas cu pas din iulie

Cronologia publicată de Stopfals.md arată că problemele au început cu mult înainte de septembrie. În bazinul superior al fluviului a plouat prea puțin, iar rezervele lacului Novodnistrovsk s-au redus treptat. În iulie, Ucraina a anunțat Comisia Nistreană, organismul moldo-ucrainean de cooperare pe fluviu, că în Carpați plouase mult mai puțin decât de obicei. Kievul a propus atunci reducerea debitului de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă. Moldova a cerut să se păstreze 100 de metri cubi până la sfârșitul lunii, iar partea ucraineană a acceptat.

La finalul lui iulie, Moldova a declarat stare de alertă în sectorul hidrologic. În lac intrau atunci doar 30–40 de metri cubi pe secundă, dar se evacuau circa 100. Între 31 iulie și 11 august, cele două țări au coborât debitul la 85, apoi la 75 de metri cubi pe secundă. La sfârșitul lui august, Ucraina a propus 50, iar părțile s-au înțeles la 60.

În septembrie, apa care intra în lac a scăzut în medie la circa 23 de metri cubi pe secundă, în timp ce în aval se evacuau în continuare 60. La 14 septembrie, Kievul a propus reducerea la aproximativ 22 de metri cubi, dar Chișinăul a refuzat o scădere atât de bruscă. Pe 26 septembrie, Moldova a declarat stare de urgență în sectorul hidrologic pentru 60 de zile. Două zile mai târziu, apa din lacul Novodnistrovsk ajunsese la aproximativ 111 metri, față de nivelul normal de circa 121,5 metri.

La ședința Comisiei Nistrene din 29 septembrie, partea ucraineană a anunțat că nu mai poate elibera mai multă apă decât intră în lac. De atunci, apa venită din Carpați trece aproape integral spre Moldova, iar debitul variază între 20 și 35 de metri cubi pe secundă.

Ce spun experții

Ilia Trombițchi, doctor în științe biologice și directorul executiv al organizației Eco-TIRAS, care monitorizează bazinul Nistrului, a confirmat pentru Stopfals.md că nivelul și debitul fluviului au ajuns la minime istorice. În mod obișnuit, în această perioadă a anului prin Nistru curg în medie între 100 și 150 de metri cubi pe secundă. Acum, prin barajul de la Dnistrovsk trece doar cât vine natural din Carpați.

Expertul a explicat că debitul minim stabilit în condiții normale este de 100 de metri cubi pe secundă. În seceta extremă, pragul critic convenit pentru menținerea condițiilor sanitare și ecologice este de 60. Debitul actual este cu mult sub acest prag, iar scăderea prelungită pune fluviul sub o presiune ecologică severă.

Experții consultați de portal resping teza unei acțiuni deliberate a Kievului. Totuși, ei spun că există probleme reale în felul în care a fost gestionată reducerea debitului și în comunicarea dintre cele două state despre aceste decizii.