Sancțiuni SUA pentru rețeaua A7 a lui Ilan Șor, acuzată că ajută Rusia și Iranul
echipă editorială ·
Foto ilustrativă
Departamentul Trezoreriei SUA a anunțat sancțiuni împotriva rețelei financiare A7, fondată de Ilan Șor împreună cu banca rusă Promsvyazbank. Washingtonul susține că rețeaua a ajutat actori din Rusia și Iran să ocolească sancțiunile și să mute bani ilegali, relatează Ziarul de Gardă.
Măsurile au fost luate în cadrul unei operațiuni americane numite „Economic Outcast”. Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a inclus A7 pe lista organizațiilor criminale transnaționale semnificative. OFAC este structura Trezoreriei care administrează sancțiunile economice ale SUA. În practică, o astfel de desemnare blochează bunurile entității aflate sub jurisdicție americană și le interzice persoanelor și companiilor din SUA să facă afaceri cu ea.
Tot atunci, Rețeaua de Combatere a Criminalității Financiare (FinCEN), agenția americană care urmărește spălarea banilor, a propus interzicerea transferurilor de bani în care sunt implicați subagenții A7. Agenția a transmis și o alertă instituțiilor financiare, ca acestea să urmărească atent tranzacțiile suspecte legate de rețea.
Publicitate
Cum ar fi funcționat schema
Potrivit Trezoreriei SUA, subagenții A7 sunt companii din țări terțe prin care ar fi trecut plățile legate de persoane și sectoare aflate sub sancțiuni, ca să nu se vadă cine sunt beneficiarii reali. Autoritățile americane susțin că rețeaua a folosit acte comerciale și documente de import-export falsificate, iar mărfurile erau descrise înșelător. Astfel, transferurile ilicite treceau drept comerț obișnuit.
Cifrele prezentate de americani sunt mari. Potrivit Trezoreriei, în ianuarie 2026 A7 afirma că procesează zilnic peste 2.000 de tranzacții, cu un volum total de peste 7,5 trilioane de ruble, adică aproximativ 91,5 miliarde de dolari. FinCEN estimează că subagenții rețelei au rulat peste 17 miliarde de dolari între ianuarie 2025 și iunie 2026.
Legătura cu Iranul
Oficialii americani afirmă că infrastructura A7 nu a servit doar intereselor rusești. Potrivit Trezoreriei, au folosit-o și actori iranieni, inclusiv Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), pentru transferuri de bani, vânzări de petrol și cumpărarea de armament. Un singur subagent al rețelei ar fi primit aproape 140 de milioane de dolari de la entități implicate în ocolirea sancțiunilor impuse Iranului.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a spus că instituția sa distruge infrastructura financiară prin care Iranul și alți adversari ai Statelor Unite scapă de sancțiuni, mută bani ilegali și slăbesc încrederea în sistemul financiar mondial.
Ce rol ar avea Ilan Șor
Numele lui Ilan Șor apare în legătură cu A7 și în documentele prin care Uniunea Europeană a aplicat sancțiuni. Potrivit acestor documente, Șor a creat compania împreună cu mai multe firme financiare din Moscova și cu entități rusești. Partenerul principal menționat de autoritățile americane este Promsvyazbank, o bancă de stat rusă.
Pentru Republica Moldova, decizia contează pentru că Șor, care se află în Rusia, rămâne o figură centrală în scandalurile politice și financiare de la Chișinău. Prin desemnarea A7 drept organizație criminală transnațională, Washingtonul o tratează ca pe o structură de crimă organizată. Băncile și companiile care lucrează cu sistemul financiar american riscă astfel să fie sancționate dacă au legături cu rețeaua sau cu subagenții ei.
Publicitate
Surse: Ziarul de Gardă
Articole similare
▶Yandex în Moldova: 7 milioane de euro într-un an, la buget doar o amendă (VIDEO)
Grupul rus Yandex, cel mai mare jucător de pe piața de taxi din Republica Moldova, a încasat aici peste 7 milioane de euro în 2024, arată o investigație Europa Liberă Moldova. Primii bani virați de grup la bugetul de stat, pe 5 octombrie, n-au fost taxe, ci o amendă de la Consiliul Concurenței.
· din 3 surse
Vameșii de la Leușeni acuzați de mită scapă de pedeapsă după 13 ani
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dat pe 12 octombrie 2026 sentința în dosarul de corupție de la Biroul Vamal Leușeni, la aproape 13 ani după rețineri. Nimeni nu primește vreo pedeapsă: o parte dintre inculpați au fost achitați, iar ceilalți au fost eliberați de pedeapsă pe motiv de prescripție.
· din 2 surse
Chișinău: Petr Vlah, oprit pe aeroport, cere ajutorul ambasadelor
Petr Vlah, candidatul partidului „Noua Opțiune Istorică” (NOI) la funcția de bașcan al Găgăuziei, le-a cerut ambasadorilor străini acreditați în Moldova să intervină, după ce, potrivit lui, a fost oprit pe Aeroportul Internațional Chișinău și nu a fost lăsat să plece din țară. Vlah este unul dintre cei opt candidați care luptă pentru conducerea autonomiei, printre care se află și Alexandr Stoianoglo.