SUA: rușii deportați, întâmpinați de FSB cu citații militare la Moscova
echipă editorială ·
Foto ilustrativă
Rușii care au fugit de represiune și de războiul din Ucraina sunt trimiși tot mai des înapoi din SUA și Europa, iar unii au ajuns la închisoare sau au primit ordine de recrutare imediat după aterizare, arată o investigație BBC preluată de Digi24.
Context: dosarul subiectuluiRăzboiul din Ucraina: cronologie, situația pe front și negocierile de paceUn avion cu ruși expulzați din Statele Unite a aterizat în decembrie la Moscova, unde îi așteptau ofițerii Serviciului Federal de Securitate (FSB). La bord erau și activiști cărora autoritățile americane le respinseseră cererile de azil. Potrivit mărturiilor adunate de BBC, toți bărbații de pe zbor au primit pe loc documente care îi obligau să se prezinte la centrele de recrutare, de unde mulți sunt trimiși pe frontul din Ucraina.
Interogați ore în șir după aterizare
Una dintre pasagere, căreia BBC i-a dat numele Katya pentru că se află încă în Rusia, plecase din țară cu doi ani înainte. Spune că în cererea de azil depusă în SUA a arătat că participase la proteste și că făcuse parte dintr-o mișcare de opoziție, dar cererea i-a fost respinsă. Femeia povestește că la Moscova i-a fost foarte frică, iar deportații au fost interogați ore întregi. La un moment dat, ofițerii ar fi găsit în telefonul ei informații pe care le considerau compromițătoare.
Publicitate
A fost lăsată în cele din urmă să plece și locuiește acum la rude, dar spune că poliția o sună și vine la ea acasă în continuare. Femeia afirmă că se simte închisă ca într-o cușcă și că se sperie de fiecare dată când vede o mașină de poliție. BBC spune că a văzut documente și fotografii care îi confirmă relatarea. Episodul cu citațiile militare a fost confirmat și de un alt pasager, și de un activist.
Cifrele: mai multe deportări, tot mai puține cereri de azil aprobate
După invazia la scară largă din 2022, mai multe state occidentale au anunțat că îi primesc pe rușii care fug de război. Patru ani mai târziu, abordarea s-a schimbat mult. În SUA, numărul rușilor expulzați a crescut de la 222 în 2023 la peste 1.200 în 2025, odată cu intensificarea deportărilor în al doilea mandat al lui Donald Trump.
Și Germania a trimis înapoi tot mai mulți ruși: de la șapte în 2023 la peste 110 în 2025, conform datelor guvernamentale. Între 2022 și 2025, peste 21.000 de ruși au cerut azil în Germania, dar ponderea deciziilor favorabile a scăzut de la 29% în 2023 la doar 6,8% în primele 11 luni din 2025. Anul trecut, Berlinul a suspendat și programul de vize umanitare pentru ruși. Agenția germană pentru migrație și azil, BAMF, a transmis că protecția se acordă doar când există o teamă reală și bine întemeiată de persecuție.
La nivelul UE, ponderea solicitanților ruși care au primit o formă de protecție a scăzut de la 23% în 2024 la circa 17% în primele nouă luni din 2025.
Închisoare pentru opozanți și dezertori
Activiștii spun că printre cei trimiși înapoi se află opozanți ai Kremlinului și dezertori. Leonid Melekhin, activist anti-război arestat la proteste în Rusia, ceruse azil în SUA. Publicase online fotografii cu Vladimir Putin, însoțite de un mesaj în care îl numea criminal, fascist și uzurpator. După ce a fost deportat anul trecut, a fost acuzat de „justificarea terorismului” și condamnat la șase ani de închisoare.
Andrei Pivovarov, de la Comitetul Antirăzboi al opoziției ruse din exil, spune că organizația cunoaște mai multe cazuri de oameni condamnați la opt ani de închisoare după ce au trecut granița Rusiei. Comitetul și-a schimbat recomandările pentru disidenți: Uniunea Europeană nu mai este considerată o destinație sigură, iar cei care pleacă sunt sfătuiți să caute refugiu în alte regiuni.
Artyom, un fost militar care a dezertat în 2022 după ce superiorii l-au amenințat că îl trimit în Ucraina, spune că autoritățile americane nu l-au crezut când le-a explicat că riscă închisoarea sau frontul. Bărbatul susține că a adus dovezi că în Rusia s-a deschis un dosar penal împotriva lui pentru dezertare. A fost totuși deportat la Moscova, prin Egipt, iar după sosire a fost reținut.
De ce s-au înăsprit regulile
Avocata Anastasia Burakova, fondatoarea organizației Kovcheg (Arca), care îi ajută pe rușii care se opun războiului să plece din țară, spune că guvernele occidentale vor să limiteze programele umanitare și numărul solicitanților de azil. În opinia ei, aceste măsuri vin ca răspuns la îngrijorările publicului și la creșterea sprijinului pentru partidele populiste de dreapta. După respingerea cererii, rușilor li se propune de obicei să plece de bunăvoie, dar tot mai mulți sunt expulzați forțat, sub escortă și prin țări terțe. Mai mulți activiști au declarat pentru BBC că funcționarii de la imigrări le-au spus că nu sunt în pericol în Rusia.
Publicitate
Surse: Digi24
Articole similare
Adăposturi pentru victime: 665 de persoane protejate în primul semestru
Moldova are acum 11 adăposturi pentru victimele violenței, față de nouă centre în 2024. În primele șase luni ale anului, acestea au găzduit și protejat 665 de persoane, cu 51% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui raport prezentat la Geneva. Datele vin la scurt timp după ce Poliția a primit 137 de sesizări de violență domestică în doar două zile.
▶Aderarea la UE: Moldova negociază acum 24 din cele 33 de capitole (VIDEO)
Pe 13 octombrie, la Bruxelles, Republica Moldova a deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru încă două grupuri de capitole: Piața internă și Competitivitate și creștere incluzivă.
Zelenski cere UE să nu separe Moldova de Ucraina: „Ar fi greșit moral”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut liderilor europeni, pe 15 octombrie, la Bruxelles, să lase Ucraina și Republica Moldova să avanseze împreună spre UE, spunând că o separare ar fi „greșită din punct de vedere moral”. Apelul a venit la summitul la care liderii UE au adoptat concluzii despre extindere care pun accentul pe meritele fiecărei țări candidate.