Cum compari prețurile la alimente: prețul pe kilogram, promoțiile și termenul de valabilitate

Cum îl folosești, practic:

1. Compară prețul pe kg sau pe litru, nu prețul pachetului. Un pachet de 900 g poate părea mai ieftin decât unul de 1 kg, dar să fie mai scump la kilogram.
2. Atenție la ambalajele „mari”. Ambalajul familial nu e automat mai ieftin. Uneori pachetul mic, la promoție, iese mai bine.
3. Verifică gramajul real. Legea cere ca masa sau volumul nominal să fie scrise pe ambalaj (art. 20). Dacă producătorul a micșorat pachetul și a păstrat prețul, prețul pe kg te ajută să observi.
4. La produsele cântărite (în vrac), prețul afișat e cel pe kilogram, iar cântarul trebuie să fie vizibil pentru tine și verificat metrologic.
5. Dacă prețul pe unitate lipsește, calculează-l rapid pe telefon: preț împărțit la gramaj, înmulțit cu 1.000.

Promoțiile și „prețul vechi”: cum recunoști o reducere falsă

Legea comerțului interior are reguli clare pentru reduceri (art. 21¹³):

• O reducere se raportează la prețul de referință, adică cel mai mic preț practicat de același magazin în ultimele 30 de zile înainte de reducere. La alimente, prețul de referință poate fi și cel de după trecerea a două treimi din termenul de valabilitate (art. 2).
• Reducerea se afișează vizibil, pentru fiecare produs: prețul nou lângă prețul vechi tăiat, mențiunile „preț nou” și „preț vechi” sau procentul de reducere lângă prețul de referință tăiat.
• O reducere nu poate fi prezentată ca „produs gratuit” (de exemplu, „o parte gratis”), dacă de fapt e doar o reducere de preț.
• Un anunț de reducere care nu corespunde reducerii reale față de prețul de referință este practică comercială incorectă și se sancționează.
• Produsele reduse pentru că mai au 3 zile până la expirare trebuie puse pe rafturi separate, vizibil delimitate, cu informare corectă.

Semne de alarmă la raft:

• „Prețul vechi” e mai mare decât ai văzut tu săptămâna trecută la același magazin.
• „Reducerea” apare doar la pachetul mare, iar prețul pe kg nu scade.
• Oferta „2+1” sau „al doilea la jumătate de preț” te face să cumperi mai mult decât consumi.
• Eticheta de promoție e pusă lângă alt produs decât cel redus.

Un truc simplu: fă o poză cu prețul produselor pe care le iei des. Peste câteva săptămâni, vei ști singur dacă „reducerea” e reală.

Prețul de la casă diferă de etichetă: ce faci

1. Verifică bonul înainte să pleci de la casă. Greșelile se corectează cel mai ușor pe loc.
2. Arată casierului sau administratorului prețul de pe raft. O poză cu eticheta te ajută.
3. Cere corectarea în scris dacă magazinul refuză, și păstrează bonul.
4. Reclamă la autoritate. Protecția consumatorilor e în sarcina Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor, succesorul fostei Agenții pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței. Petiția o depui pe consumator.gov.md, la secțiunea „Depune petiție”. Pentru siguranța alimentelor (produse alterate, etichetare, țara de origine la raft), controlul îl face Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Pentru reclamații legate de produse cu defect sau retur, vezi Drepturile consumatorului: returnarea unui produs și garanția.

Data de pe ambalaj: „expiră la” și „durabilitate minimală”

Legea nr. 279/2017 privind informarea consumatorului cu privire la produsele alimentare face o diferență importantă:

• Data-limită de consum se pune pe alimentele ușor perisabile (carne, lactate proaspete și altele). Pe etichetă e precedată de mențiunea „Expiră la data de...”. Legea spune clar că după această dată produsul nu mai este considerat sigur. Nu-l cumpăra și nu-l consuma după dată.
• Data durabilității minimale este data până la care produsul își păstrează proprietățile specifice, dacă e păstrat corect. Pe multe produse importate apare ca „a se consuma de preferință înainte de...”. După această dată, produsul poate pierde din gust sau textură, dar nu devine automat periculos, dacă ambalajul e intact și a fost păstrat cum scrie.

Practic: la lactate și carne te uiți la data-limită și cumperi cât consumi până atunci. La paste, orez, conserve sau biscuiți, data durabilității minimale îți dă mai multă libertate. Dacă vezi pe raft un produs expirat, anunță magazinul și, dacă e cazul, ANSA. Produsele reduse aproape de expirare pot fi o economie bună, cu condiția să le consumi repede.

Lista de cumpărături și alte obiceiuri care economisesc

• Scrie lista acasă, după ce te uiți în frigider și în cămară. Cumpără doar ce e pe listă.
• Planifică mesele pe o săptămână. Așa cumperi exact cât îți trebuie și arunci mai puțin.
• Nu merge la cumpărături flămând și evită să iei copiii la raionul de dulciuri, dacă poți.
• Compară între magazine produsele pe care le iei des (pâine, lapte, ulei, ouă, făină). Ține minte prețul pe kg sau litru.
• Uită-te pe raftul de jos și pe cel de sus. Produsele de la nivelul ochilor nu sunt neapărat cele mai ieftine.
• Verifică bonul acasă și păstrează-l câteva zile.

Cheltuielile cu mâncarea sunt una dintre liniile mari din bugetul casei. Cum le pui într-un plan lunar, afli în Bugetul familiei, pas cu pas.