Găgăuzia (UTA Găgăuzia): ce prevede autonomia, cine conduce și de ce apar scandaluri

• Limbile oficiale sunt moldovenească (română), găgăuză și rusă (art. 3). Corespondența cu instituțiile din afara autonomiei se face în moldovenească și rusă.
• Teritoriul. Intră în Găgăuzia localitățile unde găgăuzii sunt peste 50% din populație. Localitățile cu mai puțin de 50% pot intra prin referendum local. O localitate poate și ieși din autonomie prin referendum local, la inițiativa a cel puțin o treime dintre alegători (art. 5).
• Pământul și resursele de pe teritoriul Găgăuziei sunt proprietate a poporului Republicii Moldova și constituie baza economică a autonomiei (art. 6).
• Bugetul se formează din vărsăminte stabilite de legislația Republicii Moldova și de Adunarea Populară. Raportul cu bugetul de stat se stabilește prin legile bugetare ale țării (art. 18).
• Modificarea legii cere votul a trei cincimi din deputații Parlamentului Republicii Moldova (art. 27), adică 61 din 101.

Prevederea despre „autodeterminarea externă”

Alineatul (4) al articolului 1 spune exact: „În cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminare externă.” Cu alte cuvinte, legea nu dă un drept general de a ieși din Moldova. Prevederea se aplică doar într-o situație anume: dacă Republica Moldova și-ar schimba statutul de stat independent.

Teritoriul și populația

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), UTA Găgăuzia are 32 de localități, dintre care 3 urbane și 29 rurale. Cele trei orașe sunt Comrat (centrul administrativ), Ceadîr-Lunga și Vulcănești.

La Recensământul Populației și Locuințelor din 2024 (data de referință: 8 aprilie 2024), BNS a înregistrat în autonomie 103.700 de locuitori, adică 4,3% din populația țării. Față de recensământul din 2014, populația regiunii a scăzut cu 14,9%. Comrat este cea mai mare localitate, cu 19,1 mii de locuitori, iar Congaz este cel mai mare sat, cu 8,2 mii (BNS, rezultate finale publicate în 2025–2026). Datele preliminare ale aceluiași recensământ arată că 81,9% dintre locuitorii autonomiei s-au declarat găgăuzi.

Cine conduce: bașcanul, Adunarea Populară și Comitetul Executiv

Bașcanul (guvernatorul)

Conform articolului 14 din Legea 344, bașcanul este „persoana oficială supremă a Găgăuziei” și îi sunt subordonate toate autoritățile administrației publice din autonomie. Este ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani și poate avea cel mult două mandate consecutive. Candidatul trebuie să aibă cetățenia Republicii Moldova, cel puțin 35 de ani și să vorbească limba găgăuză.

Legea prevede că bașcanul „este confirmat în funcția de membru al Guvernului Republicii Moldova printr-un decret al Președintelui”. Adunarea Populară îl poate demite cu votul a două treimi din deputați. Dacă funcția devine vacantă, atribuțiile trec la prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, iar alegerile noi trebuie organizate în cel mult 3 luni (art. 15).

Adunarea Populară (Halc Topluşu)

Este autoritatea reprezentativă a autonomiei, aleasă pe circumscripții pentru 4 ani. Adoptă legi locale în domenii precum învățământul și cultura, gospodăria comunală, sănătatea și sportul, bugetul și taxele locale, economia și ecologia, relațiile de muncă și asistența socială (art. 12). Poate contesta la Curtea Constituțională actele autorităților centrale care, în opinia ei, îi încalcă împuternicirile. Actele Găgăuziei care contravin Constituției și Legii 344 sunt nule.

Comitetul Executiv (Bakannîk Komiteti)

Este organul executiv permanent, un fel de guvern regional. Componența lui este propusă de bașcan și aprobată de Adunarea Populară. Elaborează și execută bugetul autonomiei și programele de dezvoltare (art. 16–17).

Ce nu poate face autonomia

Politica externă, apărarea și legislația generală țin de autoritățile centrale. Analiza OSW din 2014 notează că, potrivit legislației moldovenești, politica externă este prerogativa guvernului central și nu poate face obiectul unui referendum organizat de Găgăuzia.

Istoric și referendumul din 2014

Potrivit Centrului de Studii Estice (OSW) din Varșovia, în 1990 deputați regionali au proclamat o „Republică Găgăuză” în cadrul Uniunii Sovietice. După patru ani de funcționare ca entitate nerecunoscută, în 1994 s-a ajuns la compromisul cu Chișinăul care a dus la autonomia de azi. Legea 344 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 14 ianuarie 1995.

Pe 2 februarie 2014, autoritățile de la Comrat au organizat două consultări: una despre orientarea externă a țării (Uniunea Europeană sau Uniunea Vamală condusă de Moscova) și una despre un proiect privind „statutul amânat” al autonomiei, adică dreptul la independență dacă Moldova și-ar pierde independența. Conform cifrelor comisiei electorale de la Comrat, citate de OSW, 98,5% au votat pentru Uniunea Vamală și 98% pentru proiectul „statutului amânat”, la o prezență de circa 70%. Pe 3 ianuarie 2014, o instanță din Comrat stabilise că referendumul este ilegal, iar Chișinăul l-a considerat ilegal pentru că punea în discuție integritatea teritorială (OSW; RFE/RL). Rezultatele nu au avut efecte juridice.

Alegerile din 2023 și dosarul Evgheniei Guțul

La alegerile pentru funcția de bașcan din 2023, turul al doilea a avut loc pe 14 mai. Evghenia Guțul, susținută de Partidul „Șor”, a obținut peste 52% din voturi, iar Grigorii Uzun, candidat independent susținut de Partidul Socialiștilor, peste 47% (IPN, rezultate preliminare). În iunie 2023, Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional (Europa Liberă).

În septembrie 2023, președinta Maia Sandu a refuzat să semneze decretul prin care bașcana devenea membru al Guvernului, invocând întrebările legate de un dosar penal. „Nu văd de ce m-aș grăbi să semnez dacă încă sunt atâtea întrebări”, a declarat ea (Radio Moldova). Potrivit Europa Liberă, în toamna lui 2024 Uniunea Europeană a inclus-o pe Guțul pe lista persoanelor sancționate pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Cronologia dosarului penal, pe surse:

• 25 martie 2025. Guțul este reținută pe Aeroportul Chișinău de procurorii anticorupție. Este acuzată de complicitate la finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, cu bani proveniți, potrivit procurorilor, în principal din Federația Rusă. Ea respinge acuzațiile și spune că dosarul este politic (Europa Liberă).
• 5 august 2025. Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani) o condamnă la 7 ani de închisoare. Fosta secretară a partidului, Svetlana Popan, primește 6 ani. Instanța le obligă să achite peste 56,4 milioane de lei. Fapta reținută: acceptarea cu bună știință a finanțării unui partid politic și a unui concurent electoral din partea unui grup criminal organizat (Moldpres).
• 28 mai 2026. Curtea de Apel Centru respinge apelurile și menține sentința. Decizia este definitivă și executorie, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni (Moldpres).
• 17 august 2026. Adunarea Populară declară vacantă funcția de bașcan, cu 11 voturi din 20 de deputați prezenți. Potrivit Europa Liberă, Guțul pledează nevinovată și a atacat condamnarea la Curtea Supremă de Justiție.

Stadiul la data de 3 octombrie 2026: condamnarea este definitivă și executorie, Guțul nu mai este bașcană, iar recursul ei la Curtea Supremă de Justiție este pendinte. Nu am găsit o decizie a CSJ publicată până la această dată. Din august 2025, atribuțiile de bașcan au fost exercitate interimar de prim-vicepreședintele Comitetului Executiv, Ilia Uzun, așa cum prevede art. 15 din lege (Europa Liberă, august 2025).

Legătura cu Ilan Șor este stabilită în actele judiciare: Guțul a fost secretară a Partidului „Șor”, iar condamnarea privește finanțarea acestui partid. Ilan Șor se află la Moscova și a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru corupție (Europa Liberă).

Disputele de competențe cu Chișinăul

Cele mai recente conflicte juridice privesc alegerile. Potrivit Europa Liberă, fosta comisie electorală de la Comrat a fost dizolvată în 2023, iar noul organ, Consiliul Electoral Central, nu a fost constituit complet, ceea ce a blocat alegerile pentru Adunarea Populară. Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, iar data noilor alegeri nu a fost stabilită la timp. Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că situația „neclară” a fost creată chiar de autoritățile de la Comrat, în timp ce conducerea autonomiei a acuzat Chișinăul (Europa Liberă, august 2025).

Pe 9 iulie 2026, Curtea Constituțională, sesizată de ministrul Justiției, a declarat neconstituționale mai multe prevederi din Legea 344, inclusiv dreptul Adunării Populare de a aproba componența comisiei electorale și prevederi privind rolul autorităților autonomiei la numirea unor șefi de structuri de stat din regiune (Moldova 1). Consecința: alegerile din autonomie se organizează pe baza Codului electoral național. Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a numit decizia o „ingerință politică ilegală” (Moldova 1). Decizia Curții Constituționale este definitivă.

Alegerile din 15 noiembrie 2026

După ce Adunarea Populară nu a reușit să stabilească data alegerilor, Comisia Electorală Centrală (CEC) a fixat pe 15 noiembrie 2026 atât alegerile pentru funcția de bașcan, cât și alegerile pentru Adunarea Populară. În comunicatul din 15 septembrie 2026, CEC anunță că a aprobat regulamentele de desemnare și înregistrare a candidaților, a constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei cu 15 membri și a stabilit plafonul fondului electoral pentru candidații la funcția de bașcan: 3.122.416,28 lei. Toate informațiile oficiale despre acest scrutin sunt pe cec.md, la secțiunea „Alegeri regionale 15.11.2026”.

Ce înseamnă pentru cetățenii obișnuiți

• Actele se fac la fel ca în restul țării. Buletinul, pașaportul și permisul se eliberează de Agenția Servicii Publice, care are subdiviziuni la Comrat. Adresele și programul sunt în ghidul despre Comrat.
• Poți folosi oricare dintre cele trei limbi oficiale (română, găgăuză, rusă) în relația cu autoritățile autonomiei, conform art. 3 din Legea 344.
• Legile țării se aplică și în Găgăuzia. Legile locale adoptate de Adunarea Populară nu pot contrazice Constituția; dacă o fac, sunt nule.
• Dacă locuiești în autonomie, votezi de două ori pe 15 noiembrie 2026: pentru bașcan și pentru deputatul din circumscripția ta în Adunarea Populară. Verifică pe cec.md unde votezi.
• Dacă nu locuiești în Găgăuzia, alegerile regionale nu te privesc direct, dar deciziile de la Comrat influențează relațiile autonomiei cu Guvernul, bugetul regional și stabilitatea din sud.
• Circulația este liberă. Găgăuzia este controlată de autoritățile constituționale, deci nu există posturi sau acte speciale de intrare, spre deosebire de regiunea transnistreană (vezi ghidul despre Transnistria).