El Nino ar putea bate recordul: apogeu în decembrie, avertizează OMM

Ar fi cel mai ridicat nivel de la începutul observațiilor, mult peste recordul anterior de +2,6 grade, înregistrat între noiembrie 2015 și ianuarie 2016. Estimarea provine din consensul a 13 centre naționale și internaționale. Acestea fac schimb, în timp real, de date de la balize oceanografice, sateliți și radiosonde, iar OMM coordonează procesul.

Secretara generală a OMM, Celeste Saulo, a spus că El Nino este bine instalat și câștigă rapid în intensitate. Ea a precizat că șansele ca fenomenul să persiste până în februarie 2027 sunt aproape de 100%. Asta l-ar putea plasa printre cele mai intense episoade din 1950 încoace.

De unde vine căldura

El Nino este faza caldă a unui ciclu climatic natural numit Oscilația Sudică El Nino. Fenomenul încălzește apa la suprafață în Pacificul ecuatorial și schimbă vremea pe suprafețe mari ale globului. De obicei apare o dată la doi până la șapte ani și alternează cu La Nina, faza rece a ciclului. Ridică temperaturile globale și schimbă regimul ploilor: în unele zone aduce secetă, în altele ploi abundente.

Celeste Saulo a explicat că El Nino nu adaugă căldură nouă planetei, ci eliberează căldura pe care oceanul a acumulat-o deja sub suprafață. De aceea, un episod puternic este urmat adesea de unul dintre cei mai calzi ani înregistrați, cum s-a întâmplat în 2024. Problema de acum, potrivit ei, este că oceanul nu a fost niciodată atât de cald, deci căldura care poate fi eliberată este mai multă.

Fenomenul vine peste un climat deja încins. Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, temperatura medie globală din august a fost de 16,96 grade Celsius. Astfel, august a egalat iulie 2023 drept cea mai caldă lună măsurată vreodată. OMM avertizează că El Nino va amplifica efectele schimbărilor climatice provocate de om.

Secetă, inundații și pierderi de vieți

OMM se așteaptă ca El Nino să aducă temperaturi peste medie în mare parte a lumii și să schimbe regimul precipitațiilor. Astfel crește riscul de secetă în unele regiuni și de inundații în altele. Efectele se văd deja. În America Centrală, seceta afectează culturile și animalele. În India, musonul are perturbări puternice, iar recoltele sunt în pericol.

În prognozele sezoniere, agenția ține cont și de alți factori. De exemplu, temperatura la suprafața Atlanticului tropical ar urma să rămână și ea peste valorile normale.

Luna trecută, cercetătorii de la Laboratorul de Impact Climatic al Universității din Chicago au estimat că acest „super-El Nino” ar putea provoca până la 451.000 de decese suplimentare în întreaga lume. Estimarea acoperă perioada dintre iunie și februarie 2027.