Aderarea la UE fără drept de veto: cum reacționează partidele din Moldova

A treia componentă privește statul de drept. Țările care se îndepărtează serios de principiile democratice ar putea fi supuse mai ușor sancțiunilor interne ale UE, instrumente care până acum au fost folosite rar, de exemplu în cazurile Ungariei și Poloniei. Strategia prevede și mecanisme mai eficiente de protecție a producătorilor din statele membre actuale, în situația în care noii veniți ar pune în pericol piața.

În schimb, drumul spre aderare ar deveni mai simplu în etapele de dinainte. De exemplu, deschiderea unor capitole de negocieri nu ar mai avea nevoie de votul tuturor statelor membre, astfel că o singură capitală nu ar mai putea opri procesul la fiecare pas.

Toate aceste prevederi sunt, deocamdată, în fază de proiect și trebuie aprobate de statele membre.

Cum s-a ajuns aici

Autorii strategiei susțin că schimbările sunt necesare pentru ca Uniunea să poată funcționa cu tot mai mulți membri. Argumentul principal vine din experiența ultimilor ani: o singură țară, Ungaria, a reușit timp îndelungat să blocheze adoptarea unor decizii comunitare, folosind regula unanimității.

În paralel, în unele state membre există îngrijorări că extinderea se face prea repede și că intrarea unor țări noi ar putea afecta economia și piețele membrilor existenți. Strategia încearcă să răspundă acestor temeri: limitează temporar puterea de blocare a noilor veniți, întărește pârghiile de sancționare și introduce garanții pentru producători, iar în schimb promite un proces de negociere mai fluid.

Pentru Republica Moldova, țară candidată aflată în negocieri, subiectul are o miză directă. Guvernarea speră ca negocierile de aderare să fie încheiate până în 2028, iar orice schimbare a regulilor de joc la Bruxelles influențează atât ritmul, cât și condițiile în care țara ar putea deveni membră.

Pozițiile părților

Guvernul. Premierul Vasile Tofan se afla la Bruxelles în ajunul prezentării oficiale. Întrebat de Europa Liberă despre varianta de lucru a documentului, el a spus că nu a văzut încă o propunere oficială și că nu vrea să comenteze speculații pe un subiect atât de important. La o conferință de presă alături de Marta Kos și de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, Tofan a subliniat că pentru Moldova contează să devină membră cu „drepturi depline”, dar a recunoscut că statele membre sunt cele care decid cum evoluează construcția europeană. Premierul a anunțat că Chișinăul va da o reacție oficială după publicarea noii strategii.

PAS. Deputatul Adrian Băluțel, fost șef al cabinetului președintei Maia Sandu, nu vede în propunere o limitare a drepturilor noilor membri, ci o încercare de a construi un consens între toate statele UE. Potrivit lui, Comisia vrea să adune toate îngrijorările și să le dea un răspuns, inclusiv țărilor care cred că extinderea merge prea repede. Băluțel consideră strategia benefică pentru Moldova atât timp cât o ajută să-și atingă obiectivele de aderare. El a insistat că interesul strategic al țării este integrarea europeană, pe care o leagă de securitate, statul de drept și sprijinul economic, iar prioritatea este apropierea cât mai mare de UE.

„Democrația Acasă”. Liderul partidului, deputatul Vasile Costiuc, spune că nu vede o problemă într-o asemenea condiție, argumentând că oricum „nu depinde absolut nimic de noi”. Costiuc a amintit că deputații formațiunii au votat în Parlament toate proiectele de legi europene, în jur de 60, și a cerut ca noile propuneri să nu fie transformate de opoziție într-o „armă geopolitică”. În opinia lui, intrarea în spațiul comunitar este importantă pentru ca Moldova să-și poată securiza granițele.

„Partidul Nostru”. Deputatul Alexandr Berlinschi a declarat că formațiunea susține, în linii mari, aderarea cu drepturi depline. El consideră că echipa de negociatori a Moldovei trebuie să urmărească obținerea acestor drepturi și că guvernarea PAS ar trebui să negocieze „mai inteligent”, cu argumente solide. Berlinschi a precizat că partidul susține toate proiectele de legi marcate ca europene.

MAN. Deputata Olga Ursu, fostă viceprimară a Chișinăului, a declarat pentru Europa Liberă că Mișcarea Alternativa Națională pornește de la ideea că Moldova trebuie să aibă drepturi depline în UE.

PDCM. Fostul premier Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, are o poziție diferită: el crede că dreptul de veto ar trebui eliminat cu totul din practica europeană și înlocuit cu votul majoritar sau calificat. Totodată, Chicu insistă pe egalitate: nu ar trebui să conteze dacă o țară e în Uniune de ieri sau de la fondare, aceleași reguli trebuie să se aplice tuturor.

PSRM. Liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon, respinge categoric ideea. El a declarat că Moldova nu poate accepta un asemenea statut și că nu are ce discuta cu Bruxellesul pe acest subiect. Dodon a susținut că direcția promovată acum de Bruxelles, pe care o descrie drept crearea unui „bloc militar”, i-ar impune Moldovei, ca țară candidată, mai multe obligații, care, în opinia sa, contravin intereselor naționale.

PCRM. Partidul Comuniștilor nu a răspuns solicitărilor Europei Libere. Formațiunea are o poziție rezervată față de actualul curs european, deși, pe vremea când era la guvernare, declarase apropierea de UE obiectiv strategic.

În rezumat, Europa Liberă a identificat trei tipuri de reacții la Chișinău: acceptarea propunerii ca un compromis necesar pentru o aderare mai rapidă în următorul deceniu, condiționarea integrării de garantarea drepturilor depline și respingerea fermă.

Ce urmează

Strategia Comisiei trebuie mai întâi aprobată de statele membre, iar conținutul ei final poate diferi de varianta prezentată de Marta Kos. Până atunci, toate prevederile, inclusiv cea privind suspendarea temporară a dreptului de veto, rămân propuneri.

La nivel intern, premierul Vasile Tofan a promis o reacție oficială a Guvernului după ce documentul va fi publicat. Partidele care cer drepturi depline, precum „Partidul Nostru”, au cerut deja ca această temă să fie pusă pe masa negocierilor. Obiectivul declarat de PAS rămâne încheierea negocierilor de aderare până în 2028.

Ce înseamnă pentru Moldova

Ritmul aderării. Dacă propunerea va fi adoptată, una dintre consecințele cele mai directe ar putea fi un drum mai previzibil prin negocieri. Faptul că deschiderea unor capitole nu ar mai cere acordul tuturor statelor membre ar reduce riscul ca procesul să fie blocat de o singură capitală, așa cum s-a întâmplat în alte dosare europene. Pentru un calendar ambițios, ca cel cu termen în 2028, acest lucru contează.

Influența în Uniune. Prețul ar fi o perioadă în care Moldova, odată membră, nu ar putea bloca singură deciziile comune. Pentru o țară mică, dreptul de veto este una dintre puținele pârghii prin care își poate apăra interesele, de aceea o parte din politicieni insistă pe drepturi depline. Pe de altă parte, dacă UE trece oricum la mai multe decizii prin majoritate calificată, diferența dintre membrii vechi și cei noi s-ar putea micșora în practică, argument apropiat de poziția lui Ion Chicu.

Comerț și producători. Mecanismele de protecție a producătorilor din statele actuale ar putea afecta exportatorii moldoveni după aderare, în cazul în care produsele lor ar fi considerate un pericol pentru piețele altor membri. Riscul este ca accesul pe piața comună să vină cu mai multe garanții de siguranță pentru ceilalți.

Statul de drept. Sancțiunile mai ușor de aplicat pentru derapaje antidemocratice înseamnă că, după aderare, guvernele de la Chișinău ar fi sub o supraveghere mai strictă. Pentru cetățeni, asta ar putea însemna o protecție în plus a instituțiilor democratice; pentru politicieni, mai puțin spațiu de manevră.

Securitate și dezbatere internă. Mai mulți politicieni, de la PAS la „Democrația Acasă”, leagă aderarea de securitate și de protejarea granițelor. În același timp, propunerea devine deja o temă de dispută politică internă: socialiștii o folosesc pentru a critica direcția europeană, iar o parte din opoziția pro-europeană o folosește pentru a cere Guvernului o negociere mai dură. Felul în care Chișinăul va formula reacția oficială promisă de premier ar putea influența atât poziția Moldovei la Bruxelles, cât și sprijinul pentru aderare în țară.