Depopularea satelor: Cuzmenii Vechi din Fălești a rămas cu circa 200 de oameni

Fără școală, cu fântâna secată

Aliona Albu, o altă localnică, spune că oamenii de aici au griji simple, dar greu de rezolvat: unde să muncească, cum să ajungă la medicul de familie din satul vecin și ce vor face când fântâna va seca de tot. În sat nu există nici grădiniță, nici școală. Un bătrân care se îmbolnăvește trebuie să meargă la punctul medical din satul vecin. Acolo stă la rând și uneori nu ajunge la medic în aceeași zi.

Fântâna de lângă casa ei a secat și a rămas doar mâl, așa că localnicii aduc apă de pe deal. Femeia nu a plecat pentru că ține la satul în care s-a născut. Lucrează cu ziua, oriunde e chemată, chiar dacă plata e mică.

Cum vede satul cine lucrează peste hotare

O femeie care muncește în străinătate și vine din când în când la mama ei, rămasă singură în Cuzmenii Vechi, spune că la fiecare vizită găsește satul tot mai gol și mai tăcut. Ea crede că și în satele mai mari lucrurile merg înapoi, iar într-o localitate atât de mică schimbarea se vede și mai tare. Satele de pe malul Prutului îi par uitate. Mama ei nici nu poate prinde la televizor programe care să se vadă bine.

Își amintește că, pe când era copil, în sat erau locuri de muncă și mulți copii. Acum puținele posturi sunt prost plătite. Femeia se întreabă cum ar putea o familie tânără să rămână aici, să-și facă o casă și să-și dea copiii la școală. Spune că are de gând să se întoarcă acasă, dar o doare să vadă că aproape nu mai are unde să revină.

Un fenomen care cuprinde tot mai multe sate

Povestea din Cuzmenii Vechi nu e un caz izolat. În ultimii ani, mai multe reportaje au arătat sate din nordul țării și din alte regiuni care se golesc. În unele au rămas doar câteva zeci de oameni și nu mai există nici poștă, nici magazin. Plecarea tinerilor, salariile mici și lipsa serviciilor de bază fac ca aceste localități să se golească tot mai repede.