Isabella și Lidia nu vor fi acceptate la vin în UE: peste 5.000 ha plantate

Ministrul consideră că sectorul se află acum la punctul în care industria trebuie să se întâlnească cu știința și cercetarea. În opinia sa, soiurile adaptate la noile condiții climatice ar putea face vinurile moldovenești competitive chiar și cu cele ale marilor producători din Franța, Italia sau Spania.

Bani europeni pentru plantații noi

Osmochescu a spus că una dintre provocările actuale este creșterea suprafeței plantațiilor. Pentru aceasta, el mizează pe fondurile europene, în special pe cele care vor fi alocate prin Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA). Acesta este documentul prin care se stabilește cum vor fi repartizați banii pentru agricultură în cadrul politicii agricole comune a UE, aplicată și țărilor care se pregătesc de aderare.

Ministrul a mai precizat că, pe măsură ce terenurile ocupate de vii se vor extinde, va fi nevoie tocmai de soiuri care să reziste la secetă și la ger.

Strugurii cu sâmburi, o altă problemă pentru viticultori

Pe lângă soiurile excluse de la vinificație, sectorul are o problemă și la strugurii de masă. Economistul Ghenadie Ivașcenco atrage atenția, într-un studiu citat de Radio Moldova, că soiurile cultivate pe suprafețe mari, în special soiul „Moldova”, nu mai sunt pe gustul cumpărătorilor europeni. Aceștia preferă tot mai des strugurii fără sâmburi.

Potrivit studiului, pe piețele din Occident circa 80% din cerere este pentru strugurii fără sâmburi. Cei cu sâmburi sunt cumpărați mai ales din nostalgie sau pentru că sunt mai ieftini. Ivașcenco a calculat că, în funcție de piață, de sezon și de calitate, strugurii cu sâmburi se pot vinde cu 40–50% mai ieftin decât soiurile moderne fără sâmburi.

Economistul observă că, în timp ce alte țări producătoare s-au adaptat repede la noile preferințe, Republica Moldova a continuat să cultive ce știa deja, nu ce cere piața. Printre greșelile pe care le enumeră se află lipsa unui program real de tranziție, finanțarea insuficientă a cercetării și legătura slabă dintre oamenii de știință și mediul de afaceri. Ivașcenco mai menționează că soiurile moderne nu au fost testate sistematic și că nu există un mecanism prin care fermierii să primească repede material săditor competitiv și tehnologii adaptate condițiilor locale.

Ce urmează pentru producători

Producătorii care cultivă Isabella și Lidia pentru vin vor trebui să aleagă alte soiuri până la aderare, iar autoritățile promit să încurajeze plantarea celor rezistente la climă. Ministerul se bazează pe sprijinul financiar prin PSPA pentru extinderea plantațiilor.