Adrian Băluțel pune la îndoială raportul despre lefurile directorilor de stat (VIDEO)

Deputatul a reamintit că aeroportul din Chișinău nu era atunci în proprietatea statului și că actuala guvernare l-a readus în administrarea publică. El a admis că unele întreprinderi au în continuare probleme. Potrivit lui, altele au raportat venituri sau profituri mai mici pentru că au investit mult în retehnologizare. Băluțel susține că, privite în detaliu, cele mai multe companii de stat au început, chiar și în criză, să producă mai mult, să angajeze, să majoreze salariile și să plătească dividende statului.

În ceea ce privește bonusurile, deputatul crede că sporurile de performanță ar trebui acordate în funcție de rezultatele obținute și legate de profitul companiei.

Ce arată raportul Comisiei de anchetă

Comisia a constatat că salariile din conducerea întreprinderilor de stat sunt între aproximativ 37.000 și 123.000 de lei pe lună. La unele companii, ele depășesc de peste opt ori salariul mediu din aceeași întreprindere.

• Poșta Moldovei: conducerea primește în jur de 74.000 de lei lunar, adică de 8,3 ori mai mult decât salariul mediu din companie.
• Aeroportul Internațional Chișinău: conducerea are cel mai mare salariu mediu lunar, de circa 123.000 de lei. Media pe întreaga instituție este de aproximativ 29.000 de lei.
• Moldatsa: conducătorii câștigă peste 112.000 de lei pe lună, iar media pe instituție este de peste 63.000 de lei.

Interimate permanente și concursuri formale

Raportul nu se oprește la salarii. Membrii Comisiei au constatat că interimatele în funcțiile de conducere au devenit permanente, iar concursurile de angajare sunt adesea doar o formalitate. Comisia mai arată că locurile în consiliile de administrație sunt folosite pentru a le oferi unor persoane venituri suplimentare. Consiliul de administrație este organul care supraveghează conducerea unei companii, iar membrii lui sunt plătiți pentru această activitate. Constatarea Comisiei înseamnă că aceste funcții ar fi folosite mai degrabă pentru a completa veniturile unor oameni decât pentru a controla cum este administrată compania.

Disputa dintre datele Comisiei și poziția deputatului PAS pune din nou în discuție două lucruri: cât de transparente sunt veniturile celor care conduc companiile statului și dacă aceste venituri corespund rezultatelor pe care le obțin.