Braconaj: până la 3 ani de închisoare și carnet de vânător de 660 de lei

Administratorul fondului cinegetic primește mai multe atribuții. Fondul cinegetic înseamnă, pe scurt, animalele sălbatice care pot fi vânate și terenurile pe care trăiesc. Administratorul va elabora și va aproba ghidul de gestionare și amenajare a fondului cinegetic, Codul de etică al vânătorului și regulamentul care stabilește statutul paznicului de vânătoare.

Ce este considerat de acum braconaj

Legea enumeră situațiile în care vânătoarea este ilegală:

• vânătoarea fără calitatea de vânător sau fără un permis valabil;
• folosirea fără drept a armelor de vânătoare, precum și a armelor, munițiilor sau dispozitivelor interzise;
• folosirea dispozitivelor de vedere pe timp de noapte și a celor cu termoviziune;
• urmărirea animalelor sălbatice cu mijloace de transport, inclusiv cu drone;
• vânarea unor specii care nu sunt trecute în permisul de vânătoare;
• capturarea, rănirea sau uciderea ilegală a speciilor protejate;
• transportarea, păstrarea, vânzarea sau punerea în circulație a vânatului ori a produselor obținute din vânătoare ilegală.

Prin urmare, pot fi sancționați și cei care cumpără, transportă sau vând carne ori alte produse provenite din braconaj, nu doar cei care au vânat ilegal.

Amenzi de până la 200 de mii de lei și închisoare

O persoană fizică care face braconaj și provoacă un prejudiciu mai mare de 10 mii de lei riscă o amendă de până la 42.500 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la trei ani.

Firmele și alte persoane juridice pot primi amenzi de până la 200 de mii de lei. În plus, instanța le poate interzice să mai desfășoare o anumită activitate.

Când se va putea vâna în afara sezonului

Legea stabilește și situațiile excepționale în care pot fi aprobate cote suplimentare de vânătoare sau vânătoarea în afara perioadelor obișnuite. Aceste excepții se aplică doar pentru patru specii: mistrețul, vulpea, șacalul și cormoranul-mare.

Excepțiile sunt permise când apar sau se răspândesc boli transmisibile ale animalelor. Mai sunt permise pentru a preveni sau a limita pagubele aduse culturilor agricole, pădurilor, resurselor de pește, bunurilor sau animalelor domestice. De exemplu, fermierii ale căror culturi sunt distruse de mistreți pot cere asemenea măsuri.

Chiar și în aceste cazuri, autoritățile trebuie să țină cont de obiectivele de conservare a speciilor și a habitatelor. De asemenea, trebuie să respecte legislația de mediu și principiul folosirii durabile a faunei sălbatice. Cu alte cuvinte, vânătoarea suplimentară nu are voie să pună în pericol supraviețuirea speciilor.