Masterat obligatoriu pentru profesori din 2027 și practică din anul I

Practica nu se va face în orice școală. Ministerul va desemna prin ordin un număr limitat de instituții care vor deveni „baze de practică pedagogică”, alese după criterii aprobate de MEC. Dan Perciun a spus că aceste școli vor primi investiții suplimentare. Profesorii care îndrumă studenți vor fi instruiți special și vor primi bani în plus. Potrivit Moldova 1, formarea mentorilor a început în august, cu ajutorul unor experți din Austria. Practica va fi evaluată împreună de universitate și de școala parteneră.

Modelul 3+2 și lecția publică la absolvire

Studiile vor fi organizate după modelul 3+2: trei ani de licență și doi de masterat. Licența dă pregătirea de bază și dreptul de a intra în profesie. Masteratul didactic va deveni obligatoriu pentru a preda în învățământul primar, gimnazial și liceal. Acum această cerință există doar pentru liceu. Absolvenții de licență vor avea la dispoziție cel mult cinci ani ca să facă masteratul, iar acesta va trebui să fie pe aceeași specialitate. Ministrul a explicat că opțiunile de masterat ale absolvenților de Pedagogie vor fi restrânse, pentru ca masteratul să aprofundeze disciplina studiată la licență.

Absolvenții altor facultăți vor putea deveni în continuare profesori, prin modulul psihopedagogic, prin programe de calificare sau recalificare ori prin masterate didactice complementare.

Se schimbă și examenul de absolvire, la licență și la masterat. Acesta va avea trei părți: o lecție publică urmată de analiza propriei activități, o probă cu situații practice sau simulate și o teză despre probleme reale de predare. Rezultatele din timpul studiilor vor conta 50% din nota finală, iar evaluarea de absolvire celelalte 50%. Pentru proba practică este propusă o pondere de 10%.

Ce se schimbă în programele universitare

MEC propune un plan-cadru unic, cu cerințe comune de pregătire și evaluare pentru toate instituțiile. Universitățile își vor organiza în continuare programele, dar vor trebui să respecte acest cadru. Programele vor avea cinci componente: disciplina predată, metodele de predare, felul în care copilul se dezvoltă și învață, practica pedagogică și cercetarea educațională. De exemplu, un viitor profesor de matematică va învăța fracțiile, dar și greșelile pe care elevii le fac de obicei la acest subiect și cum îi poate ajuta să le înțeleagă. Vor exista mai multe simulări, studii de caz și lecții înregistrate analizate la curs. Unele cursuri generale vor fi reduse sau comasate cu altele. Incluziunea, siguranța copiilor, prevenirea violenței, colaborarea cu părinții și folosirea responsabilă a tehnologiei, inclusiv a inteligenței artificiale, vor fi studiate pe tot parcursul facultății.

De la ce probleme a pornit reforma

Pentru această concepție au fost analizate programele Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, ale Universității de Stat din Moldova și ale Universității „Alecu Russo” din Bălți. Autorii au studiat și modelele din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. Au fost luate în calcul și nevoile a peste 1.000 de absolvenți din ultimii trei ani, urmăriți în primele trei–patru luni de muncă. Viorica Andrițchi a spus că pregătirea diferă mult de la o instituție la alta și că practica e tratată adesea separat de cursuri. A mai spus că lucrul cu elevi cu nevoi diferite, relația cu familia și tehnologia apar în programe, dar nu sunt predate sistematic. Perciun a numit reforma o schimbare majoră, inspirată din experiența Austriei și a Estoniei.

Concepția face parte dintr-un set mai larg de măsuri. Din sesiunea de admitere 2026, media minimă pentru licență la Științele educației a crescut de la 6,5 la 7. Pragul de 6,5 fusese introdus în 2024. Conform ZdG, din 1 septembrie 2026 bursele acestor studenți au crescut cu 40%: 4.565 de lei pe lună la categoria I și 3.900 de lei la categoria a II-a.