Minimul de existență în Moldova, calculat după reguli din 2013: ce propun experții
echipă editorială · acum 2 ore
Foto: Imagine simbol
Fundația Friedrich-Ebert și Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova au prezentat miercuri, la un seminar la Chișinău, un studiu care susține că minimul de existență este calculat după o metodologie depășită și propune înlocuirea ei cu un „salariu de trai orientat social”.
Potrivit autorilor studiului, citați de Știri.md cu referire la Infotag, felul în care statul calculează minimul de existență nu a mai fost revizuit serios din 2013. De atunci, spun ei, s-a schimbat aproape tot: ce consumă oamenii, cât costă produsele, în ce condiții locuiesc și ce acces au la servicii și tehnologie. Documentul se numește „Minim de existență orientat social și salarii decente” și se încheie cu propuneri concrete de modificare a regulamentului după care se face acest calcul.
De ce metoda actuală nu mai funcționează
Minimul de existență este suma considerată necesară pentru ca un om să-și acopere nevoile de bază. Contează pentru că servește drept reper pentru discuțiile despre salarii, pensii și ajutoare sociale.
Publicitate
Principala critică a studiului este că metodologia în vigoare stabilește norme clare doar pentru alimente. Restul cheltuielilor, adică haine, servicii, transport sau utilități, sunt estimate indirect. Din acest motiv, nu se poate spune exact ce bunuri și servicii sunt considerate esențiale și cât costă fiecare dintre ele.
Nici coșul alimentar nu mai arată ca mesele de azi ale oamenilor, notează autorii. Ei propun ca în coș să intre mai puțină pâine, făină și cartofi și mai multă carne, mai multe lactate, fructe și fructe de pădure.
Diferențe mari între sat și oraș
Studiul acordă atenție și condițiilor de trai. La sate, gospodăriile au în medie case mai mari, dar acces mult mai slab la apă, canalizare, încălzire modernă, gaze naturale și internet.
Cea mai mare diferență apare la canalizare: 83,1% dintre gospodăriile de la oraș sunt racordate la rețeaua publică, iar la sate doar 4,4%. Autorii consideră că astfel de diferențe trebuie luate în calcul atunci când se stabilește costul real al unui trai minim.
Ce înseamnă „salariul de trai orientat social”
Noua abordare pornește de la un coș standard în care sunt definite și evaluate explicit și alimentele, și bunurile și serviciile nealimentare. Coșul ar trebui să acopere nevoile de bază, dar și un nivel minim de viață socială, nu doar supraviețuirea.
Pe baza acestei metode, cercetătorii au calculat o valoare actualizată a minimului de existență pentru trei categorii: persoanele în vârstă de muncă, copiii și persoanele care au depășit vârsta de pensionare. Apoi au comparat rezultatul cu valoarea calculată acum oficial, pentru a arăta cât de mare este diferența.
Documentul mai stabilește cât ar costa pe lună coșul de consum pentru o familie cu doi adulți și doi copii, ca aceasta să ducă o viață decentă. Pornind de aici, autorii estimează ce venit lunar ar trebui să aibă fiecare dintre cei doi adulți care lucrează.
Propunerile ajung la autorități
Studiul se încheie cu modificări propuse la Regulamentul privind metoda de calculare a minimului de existență în Republica Moldova. Pentru sindicate, care negociază salariile cu patronatele și Guvernul, un minim de existență calculat mai realist ar fi un argument în favoarea unor salarii mai mari. Decizia de a schimba metodologia aparține însă autorităților.
Publicitate
Surse: stiri.md
Articole similare
▶Aderarea Moldovei la UE în 2030: Marta Kos nu vede niciun impediment (VIDEO)
Republica Moldova ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene în 2030, iar negocierile de aderare s-ar putea încheia în 2028, dacă reformele continuă în același ritm. Estimarea îi aparține comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, care a vorbit într-un interviu difuzat pe 6 octombrie la Moldova 1.
acum 57 min
Compensații la energie: Tofan caută bani la Bruxelles pentru iarnă
Premierul Vasile Tofan a discutat luni, la Bruxelles, cu comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, despre cum ar putea fi atenuat efectul scumpirilor la energie asupra oamenilor. Analistul Ion Tăbârță spune că Guvernul are nevoie de bani din afară, pentru că bugetul nu ajunge.
acum 1 oră
Energia electrică în iarnă: Parlicov se teme de facturi, nu de deficit
Fostul ministru al Energiei, Victor Parlicov, spune că în iarna aceasta Moldova va depinde mult de importurile de energie electrică, dar nu ar trebui să rămână fără curent. Problema mare, crede el, vor fi facturile și scumpirile care vor apărea în prețurile produselor și ale serviciilor.
acum 1 oră