Reforma Moldsilva: 23 de întreprinderi silvice devin „Pădurile Moldovei”

De ce are nevoie sudul de bani din alte regiuni

Principalul argument pentru comasare este diferența mare dintre regiuni. În sudul țării, din cauza climei, pădurile sunt mai slab dezvoltate, iar întreprinderile silvice de acolo au puține posibilități de a face venituri. Tăierile se fac doar în limitele stabilite prin amenajamentele silvice, adică planurile pe termen lung care fixează cât lemn se poate recolta, unde și cum. Banii obținuți din vânzarea lemnului nu ajung pentru toate cheltuielile, inclusiv pentru salariile angajaților.

Prin bugetul comun, veniturile din regiunile cu păduri mai bogate vor putea susține ocoalele silvice din zonele vulnerabile. Ocolul silvic este subdiviziunea care gestionează direct pădurea pe teren. Autorii reformei spun că redistribuirea va avea loc fără o presiune suplimentară asupra pădurilor, adică fără să se taie mai mult lemn pentru a acoperi deficitul.

Ariile protejate trec la o instituție separată

O altă schimbare importantă privește ariile naturale protejate. Administrarea lor va fi preluată de o instituție publică nouă, „Administrația Națională Arii Protejate”, iar regimul de protecție rămâne neschimbat. Potrivit Ministerului Mediului, astfel vor fi separate gestionarea pădurilor de producție și protecția patrimoniului natural, iar fiecare domeniu va avea propria organizare.

Ocoalele silvice vor rămâne în funcțiune. Pe toată durata reformei vor continua și lucrările de pe teren: paza și protecția pădurilor, regenerarea suprafețelor împădurite și intervențiile la incendii.

Când se face reorganizarea

Comasarea nu va avea loc dintr-odată. Potrivit TVR Moldova, procesul se va desfășura treptat, pe parcursul anului viitor, ca sectorul silvic să nu-și întrerupă activitatea. Discuțiile ministrului Hajder cu silvicultorii din nord fac parte din consultările cu întreprinderile care vor fi incluse în noua structură.