Starshield în Ucraina, încetinit la ordinul Casei Albe, spun surse Reuters

La începutul săptămânii, oficiali ucraineni au anunțat că receptoarele Starlink militare nu mai funcționau atunci când erau montate pe obiecte care se deplasează cu viteză mare. Problema a afectat dronele care se bazează pe aceste receptoare pentru ghidarea de la bord. Potrivit Kievului, restricția a îngreunat atacurile asupra forțelor ruse și asupra logisticii lor din teritoriile ocupate. Totodată, a încetinit dronele interceptoare cu care Ucraina doboară dronele rusești Shahed.

Joi, o sursă din Ministerul Apărării de la Kiev a precizat că receptoarele funcționează din nou în mișcare, dar doar până la 160 km/h.

Marți și miercuri, oficiali ucraineni au sunat la Casa Albă, la Departamentul de Stat și la Pentagon ca să afle ce se întâmplă. Un înalt oficial ucrainean a declarat că li s-a răspuns că decizia aparține Casei Albe.

Reacțiile de la Washington și ale lui Musk

Întrebat despre ordin, un înalt oficial american a declarat că președintele nu a cerut niciodată așa ceva. Casa Albă nu a răspuns la întrebarea dacă cererea ar fi venit de la alți membri ai administrației. Nici Pentagonul, nici ambasada Ucrainei la Washington nu au comentat. SpaceX nu a răspuns la solicitarea Reuters.

Miercuri, Elon Musk, directorul SpaceX, a scris pe X că sistemele Starshield aparțin guvernului american și sunt controlate de acesta. Prin urmare, a spus el, orice limită de viteză sau de utilizare este decisă de armata SUA ori de președinte.

Pentagonul a cheltuit miliarde de dolari pe serviciile Starlink și Starshield. A cumpărat și sateliți Starshield specializați, printre care nave de comunicații pentru avertizarea la rachete și o constelație de sateliți de spionaj pentru Serviciul Național de Recunoaștere, a relatat Reuters în 2024.

Rafinăriile rusești, motorina și ruptura Kiev–Washington

Restricția a venit în timp ce Donald Trump făcea presiuni asupra Kievului să nu mai lovească rafinăriile rusești. Trump pune pe seama acestor atacuri scumpirea bruscă a energiei, care afectează șansele republicanilor la alegerile intermediare din noiembrie. Experții spun însă că energia s-a scumpit mai ales din cauza războiului SUA și Israelului cu Iranul. Conflictul a adus atacuri iraniene asupra instalațiilor energetice și a blocat în mare parte Strâmtoarea Ormuz.

Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după o întâlnire de la Miami, pe 9 octombrie. La discuții au participat reprezentanți ai SUA, ai Ucrainei, ai Europei și ai Băncii Mondiale. Potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile, Jared Kushner, ginerele lui Trump, și Steve Witkoff, trimisul pentru Orientul Mijlociu, au vorbit dur cu ucrainenii. Cei doi s-au plâns că atacurile asupra rafinăriilor continuă, deși Washingtonul a cerut în repetate rânduri oprirea lor.

Delegația americană a explicat și acordul cu Rusia privind motorina. Prin acest acord, Moscova va livra peste 2,25 milioane de barili pe piața americană și pe cea mondială. Casa Albă speră că înțelegerea va face Moscova mai flexibilă la negocierile de pace. Unii parlamentari americani au criticat acordul: spun că îi dă Kremlinului bani pentru război fără să-l oblige pe Vladimir Putin la vreo concesie.

Volodimir Zelenski a numit decizia „slabă”, iar Trump a răspuns cerând alegeri în Ucraina și demiterea liderului de la Kiev. Neoficial, oficiali americani au amenințat că vor opri transmiterea către Ucraina a datelor despre lansările de rachete rusești. Marți, Trump a declarat că schimbul de informații continuă.