Violența în familie în Moldova: cum o recunoști, unde ceri ajutor și ce spune legea

Ce înseamnă violența în familie după lege

Legea nr. 45/2007, care se numește acum Legea „cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie”, recunoaște cinci forme de violență, inclusiv atunci când au loc online:

• Fizică — lovituri, împingeri, orice vătămare a corpului.
• Sexuală — orice act sexual impus, inclusiv în cuplu sau în căsătorie.
• Psihologică — amenințări, umilințe, intimidare, izolare de prieteni și rude, control permanent.
• Spirituală — interzicerea sau impunerea convingerilor, a credinței, a valorilor.
• Economică — luarea sau controlul banilor, interzicerea muncii. După modificările din august 2026, include și sustragerea de la plata pensiei de întreținere stabilite de instanță și retragerea banilor din conturile victimei.

Cine e „familie”. Legea nu se oprește la soți. Membri de familie sunt și foștii soți, concubinii și foștii concubini, chiar dacă nu locuiesc împreună, pe lângă rudele apropiate. Așadar, un fost partener care te urmărește sau te amenință intră sub această lege.

Violența împotriva femeilor. Legea se aplică și când agresorul nu face parte din familie. O femeie sau o fată agresată de un străin, un coleg ori un cunoscut are și ea dreptul la protecția prevăzută de lege.

Copilul care vede sau aude violența este considerat de lege „victimă-copil”, nu doar martor.

Femicidul: ce spune acum legea

Femicidul a intrat recent în Codul penal, în doi pași:

• Legea nr. 252/2025, în vigoare din 14 februarie 2026, a introdus art. 134²⁷ „Femicid”.
• Legea nr. 126/2026, în vigoare din 6 august 2026, l-a redefinit: femicidul este fapta îndreptată împotriva vieții sau sănătății unei femei sau fete, comisă din prejudecată de gen, care i-a provocat moartea. Nu contează dacă a comis-o un membru al familiei sau altă persoană.

Tot Legea nr. 126/2026 a făcut din femicid o circumstanță agravantă, adică un motiv pentru o pedeapsă mai mare, la omorul intenționat (art. 145 alin. (2) lit. l¹ — 15–20 de ani de închisoare sau detențiune pe viață), la determinarea sau înlesnirea sinuciderii (art. 150 alin. (2) lit. d), la vătămarea intenționată gravă (art. 151 lit. i¹) și la violența în familie (art. 201¹ alin. (3) lit. c — 6–12 ani). Legea nr. 45/2007 conține și ea o definiție a femicidului, introdusă de Legea nr. 231/2024.

Cum te protejezi: două instrumente

Ordinul de restricție de urgență îl emite Poliția, obligatoriu, după ce evaluează riscul. Este valabil 10 zile. Agresorul trebuie să plece din locuință sau să stea departe de ea, să nu se apropie de tine, să nu te contacteze și să nu dețină arme. Dacă ai cerut între timp ordonanța de protecție, ordinul se prelungește automat. Agresorul îl poate contesta, dar contestația nu îl suspendă.

Ordonanța de protecție o emite instanța de judecată, care decide în 24 de ore. Durează până la 6 luni (din 14 februarie 2026; înainte era 3 luni) și se poate prelungi. Nu plătești taxă de stat (Legea nr. 213/2023, anexa 2). O poți cere tu sau reprezentantul tău; la cererea ta o pot cere Poliția, asistentul social sau procurorul, iar pentru un copil — autoritatea tutelară sau procurorul, chiar și fără cerere. Când pericolul e iminent, declarația ta e suficientă. Instanța cere imediat să ți se numească un avocat gratuit. Măsurile de bază din ordonanță (lit. a–d) se aplică obligatoriu cu monitorizarea electronică a agresorului (brățara electronică).

Pas cu pas, cu actele și ce faci dacă ordinul e încălcat: Ordinul de restricție și ordonanța de protecție. Ce se întâmplă după ce suni: Ce face Poliția când suni la violență în familie.

Ce riscă agresorul

Fapta	Unde e prevăzută	Sancțiunea
Violența în familie fără urmări grave	Codul contravențional, art. 78¹	40–60 de ore de muncă neremunerată sau arest contravențional 7–15 zile
Violența în familie ca infracțiune	Codul penal, art. 201¹	Până la 4 ani; 1–6 ani; 6–12 ani; 12–15 ani, după gravitate (alineat)
Încălcarea ordinului de restricție de urgență	Codul contravențional, art. 318¹	45–60 de ore de muncă neremunerată sau arest 10–15 zile
Încălcarea ordonanței de protecție	Codul penal, art. 320¹	Până la 4 ani de închisoare

Ajutor gratuit: juridic, medical, psihologic

• Avocat gratuit. După Legea nr. 198/2007, victimele violenței în familie primesc asistență juridică calificată indiferent de venit, inclusiv urgentă, de la avocați specializați. Legea nr. 45/2007 garantează și consultația juridică primară gratuită. Detalii: Asistența juridică garantată de stat.
• Examinarea medico-legală e gratuită în cazurile prevăzute de lege. Centrul de Justiție Familială al Poliției lucrează 24/7 și face și examinarea medico-legală; ajungi la el prin 112 sau 0 8008 8008.
• Consiliere și adăpost. Centrul de Drept al Femeilor oferă consiliere la 0 8008 0000 (gratuit), 022 811 999 și 068 855 050; programul îl verifici pe pagina ANPCV. Centrele de asistență și adăposturile pe regiuni sunt în lista oficială ANPCV.

Agenția Națională pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV) coordonează politicile în domeniu, dar nu este un serviciu de urgență. Toate liniile și centrele, explicate: Linii de ajutor și adăposturi.

Copiii sunt și ei victime

Copilul care trăiește într-o casă cu violență e victimă, chiar dacă nu a fost lovit. Sesizarea violenței asupra copiilor este obligatorie, iar profesioniștii (medici, profesori, polițiști, asistenți sociali) trebuie să trimită cazurile la autoritatea tutelară (Legea nr. 140/2013, art. 20). În 2025, Poliția a trimis autorităților tutelare 533 de cazuri.

De la 9 decembrie 2026 se aplică Legea nr. 167/2026, deja publicată: copiii rămân cu părintele-victimă doar dacă asta e în interesul lor, autoritatea tutelară îi evaluează pe copii în toate cazurile, iar instanța stabilește vizitele pe baza avizului ei. De la 1 ianuarie 2027 intră în vigoare și alte modificări ale Legii nr. 45/2007 (Legea nr. 200/2026). Vom actualiza ghidurile după aceste date. Mai mult: Copiii martori ai violenței în familie.

Cum poate ajuta cineva din jur

Orice martor are dreptul să sesizeze violența. Funcționarii și profesioniștii sunt obligați să o sesizeze când e în pericol viața sau sănătatea cuiva. Dacă auzi țipete la vecini, sună la 112. Dacă o prietenă îți povestește, ascult-o fără să o judeci, nu o grăbi și dă-i numărul 0 8008 8008. Ce poți face concret: Cum ajuți o vecină, o rudă sau o prietenă.

Cifrele pentru 2025

Poliția (nota Inspectoratului General al Poliției, IGP, pentru 12 luni ale anului 2025):

• 23.727 de sesizări legate de violența în familie, cu 48,52% mai multe decât în 2024;
• 1.336 de infracțiuni în sfera relațiilor de familie, dintre care 850 de cauze penale pe art. 201¹;
• 25 de decese în urma violenței în familie;
• 6.218 ordine de restricție de urgență;
• 1.117 ordonanțe de protecție, 75,02% dintre ele cu monitorizare electronică; 418 ordonanțe au fost încălcate.

Comisia MAI pentru analiza cazurilor de femicid a numărat 13 femicide în 2025, față de 21 în 2024, 21 în 2023 și 24 în 2022.

De ce diferă cifrele (25 de decese la IGP, 13 femicide la Comisie)? Cele două instituții numără după metode diferite. De aceea fiecare cifră se citează cu sursa ei.

Ghidurile rubricii „Violența în familie”

• Ordinul de restricție și ordonanța de protecție: cum le obții și ce faci dacă sunt încălcate
• Linii de ajutor și adăposturi pentru victimele violenței în familie
• Ce face Poliția când suni la violență în familie și cum depui plângerea
• Cum ajuți o vecină, o rudă sau o prietenă victimă a violenței în familie
• Copiii martori ai violenței în familie: ce prevede legea

Alte ghiduri utile

• Numărul de urgență 112: ce spui operatorului
• Cum depui o plângere la Poliție, inclusiv online
• Asistența juridică garantată de stat
• Divorțul în Moldova: la starea civilă sau în instanță
• Pensia de întreținere pentru copii
• Tutela și curatela
• Ajutorul social: cine îl poate primi
• Plecarea copilului minor peste hotare
• Unde reclami: ghid cu toate instituțiile