Copiii martori ai violenței în familie: ce prevede legea în Moldova

• copilul are dreptul la protecție și la servicii de sprijin (psiholog, asistent social), nu doar părintele agresat;
• autoritățile trebuie să țină cont de el când iau măsuri împotriva agresorului;
• măsurile de protecție pot fi cerute și pentru el.

Violența văzută acasă poate lăsa urme chiar dacă nimeni nu a lovit copilul: frică, somn agitat, probleme la școală, retragere sau agresivitate. Dacă observi astfel de semne, nu-i cere copilului să „aleagă o parte” și nu-l pune să povestească de mai multe ori.

Cine trebuie să anunțe și unde

1. În pericol imediat — suni la 112. Spune că în casă sunt copii.
2. Oricine poate sesiza violența în familie (art. 12 din Legea 45/2007). Sesizarea violenței asupra copiilor e obligatorie.
3. Profesioniștii — profesori, educatori, medici, asistenți sociali, polițiști — sunt obligați, potrivit Legii 140/2013 (art. 20), să trimită cazurile la autoritatea tutelară (de regulă, primăria, iar la nivel de raion — direcția de asistență socială și protecție a familiei).
4. Copilul însuși poate suna gratuit la 116 111, Telefonul copilului, 24/7.

În practică, sistemul funcționează: potrivit notei Inspectoratului General al Poliției pentru 2025, Poliția a sesizat autoritățile tutelare în 533 de cazuri cu copii victime ale violenței în familie. Cum ajuți ca vecin, rudă sau profesor: cum ajuți o victimă a violenței în familie.

Ce face autoritatea tutelară

Autoritatea tutelară e instituția care apără drepturile copilului la nivel local. Când primește un caz, evaluează situația copilului și poate:

• îndruma copilul și familia spre servicii de sprijin (asistență socială, psihologică);
• cere în instanță ordonanța de protecție pentru copil, chiar dacă nimeni din familie nu a cerut-o.

Dacă un copil rămâne fără îngrijire părintească, se poate stabili tutela. Pașii: tutela și curatela: cine poate fi tutore.

Protecția copilului: ordinul de urgență și ordonanța

Când Poliția emite ordinul de restricție de urgență (10 zile), agresorul poate fi obligat să părăsească locuința, să nu se apropie de victime și să nu le contacteze. Pentru o protecție mai lungă există ordonanța de protecție, dată de instanță în 24 de ore, pentru până la 6 luni, fără taxă de stat.

Important pentru copii: ordonanța pentru un copil o pot cere autoritatea tutelară sau procurorul, chiar fără cererea cuiva din familie (Codul de procedură civilă, art. 278³–278⁹). Asta înseamnă că un copil poate fi protejat și atunci când părintele agresat nu poate sau nu îndrăznește să meargă în instanță. În 2025, potrivit aceleiași note a Poliției, 12 ordonanțe de protecție au fost emise la cererea autorității tutelare. Toate detaliile: ordinul de restricție și ordonanța de protecție.

Ce se schimbă de la 9 decembrie 2026

Legea nr. 167/2026, deja publicată, intră în vigoare la 09.12.2026 și aduce trei schimbări pentru copii:

• copiii rămân cu părintele-victimă doar dacă acest lucru e în interesul lor;
• autoritatea tutelară va evalua copiii în toate cazurile;
• instanța va stabili vizitele cu copilul pe baza avizului autorității tutelare.

Vom actualiza ghidul după intrarea în vigoare.

Divorț, pensie de întreținere, plecare din țară

Când violența duce la despărțire, apar întrebări practice despre copii. Le găsești în ghidurile noastre:

• Divorțul: la starea civilă sau în instanță.
• Pensia de întreținere pentru copii — legea consideră violență economică și sustragerea de la plata pensiei stabilite de instanță.
• Plecarea copilului peste hotare și acordul părinților.
• Ajutorul social, dacă rămâi singur(ă) cu copiii și fără venit.

Cum vorbești cu copilul

• Spune-i, pe limba lui, că nu e vina lui și că adulții se ocupă de problemă.
• Nu-i cere să păstreze secrete și nu-l folosi ca mesager între adulți.
• Păstrează rutina: școala, mesele, somnul îi dau siguranță.
• Învață-l, dacă are vârsta potrivită, să sune la 112 în pericol și la 116 111 când vrea să vorbească.
• Cere sprijin de la un psiholog, prin asistentul social sau prin liniile de ajutor.

Greșeli frecvente

• „Copilul doarme, nu aude.” Copiii aud și înțeleg mai mult decât cred adulții.
• „Nu e treaba mea.” Pentru copii sesizarea e obligatorie, iar pentru oricine e un drept.
• Pui copilul să povestească de mai multe ori sau în fața agresorului. Lasă specialiștii să vorbească cu el.