Arderea frunzelor: cât e amenda și ce faci cu frunzele în schimb
Ghid · actualizat la 10 octombrie 2026 · Читать на русском
Arderea frunzelor și a resturilor vegetale se amendează cu 60–90 de unități convenționale. Ce spune legea, de ce e periculos și cum compostezi frunzele.
Pe scurt: în Moldova, arderea frunzelor, a crengilor și a oricăror resturi vegetale e interzisă, inclusiv în curtea ta. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) amintește că fapta se amendează cu 60–90 de unități convenționale pentru persoanele fizice și cu 240–300 pentru persoanele juridice (art. 115 alin. 3 din Codul contravențional). O unitate convențională e de 50 de lei, deci amenda pentru o persoană fizică e de 3.000–4.500 de lei. În loc să le arzi, frunzele se compostează sau se folosesc ca mulci. Informații verificate la 10 octombrie 2026. Lucrările de curățenie de primăvară și de toamnă sunt în Calendarul agricol al Moldovei.
Ce spune legea
- Interdicția. Arderea în câmp deschis a resturilor vegetale este interzisă prin lege, iar art. 115 alin. (3) din Codul contravențional sancționează „arderea resturilor vegetale de orice proveniență”, citează IGSU. Nu contează dacă frunzele sunt din curte, din grădină sau de pe câmp.
- Amenda. 60–90 de unități convenționale (3.000–4.500 de lei) pentru persoanele fizice; 240–300 de unități convenționale (12.000–15.000 de lei) pentru persoanele juridice.
- Gunoiul menajer. IGSU cere ca, la curățenia din gospodărie, să nu folosești focul deschis nici pentru gunoi, nici pentru resturile vegetale.
- Plata. Cum se calculează unitatea convențională, cum plătești jumătate din amendă în 3 zile lucrătoare și cum o contești afli în ghidul despre amenzile din Moldova.
Controalele nu sunt doar pe hârtie. Radio Moldova relata în octombrie 2025, citând IGSU, că amenzile pentru arderea frunzelor, a resturilor vegetale și a deșeurilor depășiseră de la începutul anului 1,2 milioane de lei, iar în raidurile făcute împreună cu inspectorii de mediu și poliția au fost întocmite peste 270 de procese-verbale, cele mai multe pe numele unor persoane fizice care ardeau resturi în curte sau pe terenuri.
De ce e periculos
- Focul scapă ușor de sub control. Pe vânt, la temperaturi pozitive și umiditate scăzută, vegetația uscată se aprinde ușor, iar flăcările se pot întinde în câteva secunde spre gospodării și case, avertizează IGSU. Într-un singur comunicat de primăvară, pompierii raportau 32 de intervenții la incendii de vegetație și 12 la focare de gunoi în 24 de ore, cu peste 80 de hectare arse.
- Fumul e toxic. Arderea eliberează în aer substanțe toxice care pot provoca probleme respiratorii și tulburări ale sistemului nervos, a explicat pentru Radio Moldova secretara de stat a Ministerului Mediului, Aliona Rusnac.
- Solul pierde. IGSU arată că arderea afectează calitatea solului. O specialistă în biologia solului citată de Radio Moldova explică faptul că, la ardere, solul se încălzește la 40–60 °C, temperatură mortală pentru organismele din stratul de 10–20 cm, și se formează mai puțin humus.
Ce faci cu frunzele în schimb
Compostul
Ecologii citați de Radio Moldova recomandă compostarea ca alternativă cea mai bună. Pașii simpli descriși de ecologul Vladimir Garaba:
Publicitate
- Strângi frunzele într-o groapă sau într-o grămadă, într-un colț al grădinii.
- Le acoperi cu un strat de pământ.
- Le uzi puțin, ca să nu le împrăștie vântul.
- Din anul următor ai îngrășământ pentru grădină.
Dacă grămada miroase urât, adaugi material uscat și amesteci. Dacă se descompune greu, de vină poate fi umezeala prea mică sau prea puține resturi din bucătărie ori gunoi de grajd, a explicat ecologista Gabriela Isac.
Mulciul
Ghidul practic de legumicultură publicat de Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) trece frunzele, paiele, rumegușul și compostul printre materialele organice pentru mulcirea solului, adică acoperirea lui între plante. Mulciul ajută la reglarea temperaturii solului. Frunzele lăsate pe sol îl apără de îngheț și de secetă, iar compostul ține umezeala, au explicat specialiștii pentru Radio Moldova.
Crengile și resturile bolnave
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) recomandă scoaterea din livadă a ramurilor rupte, ca să reduci sursele de infecție. Scoaterea lor nu înseamnă focul: resturile bolnave se îngroapă sau se scot din grădină. Dacă în localitatea ta există colectare a deșeurilor verzi, întreabă la primărie.
Când e riscul cel mai mare
- Primăvara, la curățenia grădinii și a livezii, când iarba de anul trecut e uscată și bate vântul.
- Toamna, când cad frunzele și se strâng resturile din grădină după recoltare.
În ambele perioade, IGSU cere și să nu arunci mucuri de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în locurile cu vegetație uscată sau în păduri.
Dacă focul a scăpat de sub control
- Suni imediat la 112, cum cere IGSU (ce spui când suni).
- Spui exact unde arde, ce arde și dacă focul se apropie de case, de anexe sau de pădure.
- Nu încerca să oprești singur un foc mare în bătaia vântului și nu intra în fum.
Greșeli frecvente
- „În curtea mea am voie.” Nu: legea sancționează arderea resturilor vegetale de orice proveniență.
- „Ard doar o grămadă mică, seara.” Amenda e aceeași, iar focul lăsat nesupravegheat poate porni din nou.
- Gunoiul menajer ars împreună cu frunzele.
- Resturile din solar și din grădină arse la final de sezon, în loc să fie compostate.
Mai departe: gospodăria pregătită de iarnă și cum protejezi via și pomii de ger.
Publicitate
Întrebări frecvente
Cât e amenda pentru arderea frunzelor?
Pentru persoanele fizice, 60–90 de unități convenționale, adică 3.000–4.500 de lei; pentru persoanele juridice, 240–300 de unități convenționale (art. 115 alin. 3 din Codul contravențional, după IGSU).
Am voie să ard frunzele în propria curte?
Nu. Codul contravențional sancționează arderea resturilor vegetale de orice proveniență, iar IGSU cere ca la curățenia gospodăriei să nu folosești focul deschis nici pentru frunze, nici pentru gunoi.
Ce fac cu frunzele căzute?
Le compostezi: le strângi într-o groapă sau grămadă, le acoperi cu un strat de pământ și le uzi puțin; din anul următor ai îngrășământ. Le poți folosi și ca mulci între plante.
Cine verifică arderea resturilor vegetale?
Radio Moldova relata în 2025, citând IGSU, despre raiduri ale pompierilor împreună cu inspectorii de mediu și poliția, în urma cărora au fost întocmite peste 270 de procese-verbale.