Premiul Nobel pentru Medicină 2026: hormonul din spatele Ozempic, printre favoriți
echipă editorială · acum 3 ore

Foto: Imagine simbol
Sezonul premiilor Nobel 2026 a fost deschis luni, 5 octombrie, de distincția pentru Medicină, iar analiștii citați de AFP au indicat drept favorite cercetările despre hormonii care reglează foamea și sațietatea, pe care se bazează medicamentele de slăbit Ozempic și Mounjaro.
Laureații celor șase premii Nobel – medicină, fizică, chimie, literatură, pace și economie – sunt anunțați între 5 și 12 octombrie. Medicina deschide lista, cu anunțul programat la ora 12:30, aceeași oră în Republica Moldova și în România, potrivit Digi24, care preia informațiile AFP și Agerpres.
GLP-1, hormonul care semnalează că ne-am săturat
Observatorii au pomenit mai multe direcții de cercetare legate de apetit: studiul florei intestinale, descoperirea hormonilor care controlează senzația de foame și de sațietate și, mai ales, lucrările despre GLP-1 (peptida de tip glucagon 1). Este un hormon eliberat de intestin după masă, care transmite organismului că s-a săturat. Medicamente precum Ozempic imită acțiunea lui.
Publicitate
David Pendlebury, de la compania de analiză a datelor Clarivate, prezice potențialii laureați după numărul de citări ale lucrărilor lor. El a apreciat că una dintre aceste cercetări are șanse mari să fie premiată și a pus GLP-1 pe primul loc, din cauza impactului clinic uriaș pe care l-a avut în toată lumea. Deși mulți cercetători au contribuit în domeniu, trei nume apar constant: endocrinologul canadian Daniel Drucker, medicul danez Jens Juul Holst și chimista americană Svetlana Mojsov, născută în fosta Iugoslavie.
Celule stem, imunitate și imagistică: alte variante
Dacă alege altă direcție, Comitetul Nobel ar putea premia studiile despre celulele stem care explică felul în care pielea se reface și se vindecă. Annika Astman, jurnalistă de știință la radioul public suedez SR, le consideră pe biologa americană Elaine Fuchs și pe colega ei britanică Fiona Watt pionierele acestui domeniu. Ea spune că lucrările lor au schimbat din temelii modul în care este înțeleasă reînnoirea țesuturilor.
Printre candidați se mai numără tomografia în coerență optică, o tehnică de imagistică neinvazivă, adică fără intervenție în corp. Imunologul american Timothy Springer ar putea fi recompensat pentru descoperirea receptorilor de adeziune ai sistemului imunitar. Aceștia funcționează ca niște „gheare moleculare” pe celulele imunitare: le ajută să se prindă de vasele de sânge, să intre în țesuturi și să ajungă la locul infecției. Receptorii sunt ținte în cercetarea unor tratamente pentru bolile inflamatorii și autoimune. Analiștii nu exclud nici un premiu pentru cercetările despre cancerul de sân sau pentru secvențierea ADN, esențială în lupta cu coronavirusul.
Calendarul și favoriții la celelalte premii
După medicină urmează fizica marți și chimia miercuri. Premiul pentru literatură se anunță joi. Anul trecut l-a primit maghiarul László Krasznahorkai, iar unii observatori cred că Academia Suedeză ar putea alege acum o scriitoare, posibil din America Latină. Criticul literar Lina Kalmteg o menționează pe argentiniana Samanta Schweblin, de 48 de ani. Alte nume care revin în pronosticuri sunt Jamaica Kincaid, Can Xue, Gerald Murnane, Alexis Wright, Thomas Pynchon și Cristina Rivera Garza.
Cel mai urmărit este premiul pentru pace, anunțat vineri la Oslo. Laureata din 2025, liderul opoziției venezuelene María Corina Machado, a stârnit controverse când i-a dat medalia președintelui american Donald Trump, care făcuse o campanie intensă și nereușită pentru a obține premiul. Potrivit AFP, juriul ar putea alege de această dată un nume care să adune consens. Secretarul Comitetului Nobel, Kristian Berg Harpviken, a recunoscut că lobby-ul și încercările de presiune sunt frecvente și că membrii comitetului s-au obișnuit cu ele.
Printre posibilii laureați la pace se numără un premiu comun pentru organizația Salvați Copiii și ucraineanul Mykola Kuleba, care militează pentru întoarcerea în Ucraina a copiilor duși ilegal în Rusia din teritoriile ocupate. Mai sunt citate rețeaua de voluntari Emergency Response Rooms din Sudan, care ajută oamenii afectați de război și foamete, și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, după ce 2025 a fost cel mai sângeros an înregistrat pentru presă. Sezonul se încheie pe 12 octombrie, cu premiul pentru economie.
Publicitate
Surse: Digi24
Articole similare
▶Accidente rutiere cu copii: peste 400 de la începutul anului, proiect nou (VIDEO)
De la începutul anului, în Republica Moldova au avut loc peste 400 de accidente rutiere în care au fost implicați copii, potrivit TVR Moldova. Pe fondul acestor cifre, mai multe ONG-uri, Federația Moldovenească de Fotbal și Inspectoratul Național de Securitate Publică au lansat la Chișinău proiectul „Dincolo de poartă: Drumul sigur spre sport și joacă”.
acum 35 min

Rublenița: apel la ajutor pentru o profesoară grav bolnavă
Familia și apropiații Nataliei Chiroșca, profesoară la Gimnaziul din satul Rublenița, raionul Soroca, adună bani pentru o operație peste hotare. Profesoara este grav bolnavă.
acum 17 ore

Florești: Salmonella, confirmată la opt dintre cei intoxicați
Analizele de laborator au confirmat bacteria Salmonella Enteritidis la opt dintre cele 63 de persoane care s-au îmbolnăvit după un eveniment privat organizat la sfârșitul lui septembrie într-un local din Florești, potrivit datelor actualizate pe 5 octombrie de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).
acum 22 ore