Nelia Podlisnic, condamnată la 8 ani de închisoare în lipsă

Al doilea capăt de acuzare privește declarațiile de avere. Fiind persoană cu funcție de demnitate publică, ea era obligată să-și declare veniturile. Instanța a reținut că, pentru perioada martie 2015 – martie 2016, nu a trecut în declarații banii obținuți în 2014–2015.

Conform sentinței consultate de Ziarul de Gardă, pentru escrocherie judecătoarea Elizaveta Buzu, specializată în cauze de corupție, a stabilit 8 ani de închisoare, iar pentru falsul în declarații încă 6 luni. Prin cumularea parțială a pedepselor s-a ajuns la 8 ani și 3 luni. Perioada de detenție se va calcula din momentul în care femeia va fi reținută.

Instanța a admis acțiunile civile ale părților vătămate și a dispus ca inculpata să le plătească 64.900 de euro și 1.118.000 de lei, cu titlu de prejudiciu material și moral. Sechestrul pus pe bunurile ei imobile rămâne valabil până când sentința devine definitivă. A fost menținută și măsura arestului preventiv, iar femeia rămâne anunțată în căutare.

Un dosar blocat ani la rând

Nelia Podlisnic a fost numită judecătoare în 2001 și și-a depus ultima declarație de avere în martie 2016. Procurorul a anunțat-o în căutare prin ordonanța din 7 martie 2017, adică acum circa nouă ani și jumătate.

Procuratura Anticorupție precizează că urmărirea penală a fost suspendată mult timp, până când legea a fost modificată astfel încât să permită trimiterea în judecată a dosarelor fără prezența persoanelor căutate. Finalizarea anchetei în lipsa învinuitei a fost autorizată de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, iar Curtea de Apel Centru a menținut această decizie. Dosarul a ajuns în instanță pe 29 septembrie 2025 și a fost judecat în procedură generală, tot fără prezența inculpatei.

Ce a spus apărarea

Avocații Silviu Burlacu și Alexandru Bot au cerut achitarea clientei lor și respingerea acțiunilor civile. Potrivit sentinței, Burlacu a afirmat că nu s-a demonstrat intenția femeii de a înșela și de a-și însuși banii. Raporturile cu părțile vătămate ar fi fost, în opinia sa, de natură civilă, adică împrumuturi confirmate prin recipise, contracte și hotărâri judecătorești rămase în vigoare. Avocatul a mai susținut că dosarul a ajuns la judecata penală tocmai din cauza statutului de judecătoare al clientei, iar în cazul altei persoane disputa s-ar fi rezolvat pe cale civilă.

Bot a adăugat că unele împrumuturi erau autentificate notarial și garantate cu ipoteci. El a invocat și expirarea termenului de prescripție pentru acuzația legată de declarații, argumentând că pentru aceasta nu se mai poate aplica o pedeapsă.

Procuratura Anticorupție amintește că persoana acuzată este considerată nevinovată până când vinovăția îi este dovedită printr-o hotărâre judecătorească definitivă.