Planul de creștere: 10 proiecte de circa 2 miliarde €
echipă editorială · acum 2 ore

Foto ilustrativă
Zece proiecte mari de investiții, alese din peste 20 de propuneri, ar urma să primească bani din Planul de creștere în următorii ani. Potrivit unei liste analizate de Mold-Street.com, valoarea lor ajunge la circa două miliarde de euro.
Mai multe proiecte au ajuns pe listă cu bugete mult mai mici decât le ceruseră ministerele. Cea mai mare parte din bani merge la drumuri și la aeroport, dar pe listă sunt și proiecte pentru apă, energie, sănătate, universități și deșeuri.
Drumurile și aeroportul iau cea mai mare parte
Autostrada Ungheni–Chișinău–Odesa, sectorul II. Lista prevede porțiunea Ungheni–M5/Rădeni, de circa 25 de kilometri, cu un buget estimat de 300 de milioane de euro. Ministerul Infrastructurii propusese inițial 96 de kilometri de drum cu patru benzi, care ar fi costat aproximativ 1,14 miliarde de euro, adică circa 22,88 miliarde de lei.
Publicitate
Drumul de centură al Chișinăului. Aici bugetul a crescut față de propunerea inițială. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ceruse doar secțiunile 4, 5 și 6, estimate la 511,7 milioane de euro. Pe listă a ajuns și secțiunea 3, iar costul total a urcat la 576,7 milioane de euro.
Aeroportul Internațional Chișinău. Proiectul va fi realizat în etape și are un buget de 500 de milioane de euro. Propunerea inițială cuprindea și dezvoltarea aeroportului de la Mărculești și era estimată la 1,6 miliarde de euro, de trei ori mai mult decât varianta acceptată.
Apă, energie și încălzire
Rețelele de alimentare cu apă, faza I. Proiectul are 229 de milioane de euro. Inițial fusese propus un program integrat de apă și canalizare la nivel regional, evaluat la circa 455 de milioane de euro.
Rețeaua electrică de transport, faza I. Bugetul este de 71,5 milioane de euro. Proiectul prevede:
- reconstrucția a 14 sectoare de linii aeriene de 110/330 kV;
- înlocuirea treptată a transformatoarelor de 110–400 kV;
- modernizarea echipamentelor din stațiile electrice;
- o rețea de fibră optică de tip OPGW.
Scopul este să fie mai puține avarii și întreruperi neprogramate și să poată fi conectată mai multă energie regenerabilă.
Termoficarea din Chișinău (SACET). Cu 53,3 milioane de euro ar urma să fie modernizați circa 24,3 km de conducte tur-retur. Vor fi instalate și 12 centrale termice în suburbii, cu cazane pe biomasă de 10,9 MW și rezervă pe gaze de aceeași putere. Proiectul mai include un sistem de stocare a energiei termice de 1.200 MWh/125 MW.
Tehnologie, universități, sănătate și deșeuri
Campusul HiTech Park de la Stăuceni. Proiectul are 77 de milioane de euro și ar urma să fie construit pe circa 50 de hectare. Planul prevede un campus tehnologic, infrastructură de cercetare și spații pentru startupuri, cu 32.000 de metri pătrați de birouri de clasa A. Autorii proiectului spun că vor apărea 3.200 de locuri de muncă înalt calificate în prima fază și peste 21.000 atunci când campusul va funcționa la capacitate maximă.
Infrastructura universitară. Cu 80 de milioane de euro ar urma să fie renovate 18 obiective, printre care șapte blocuri de studii, trei baze sportive și trei biblioteci științifice. La UTM, USMF și BIOM vor fi create trei huburi de inovare. De condiții mai bune ar urma să beneficieze 46.600 de studenți din șase universități, iar huburile ar putea găzdui circa 100 de companii.
Sănătate digitală și medicina primară la sate. Proiectul are 53,5 milioane de euro. Zece instituții de asistență medicală primară din mediul rural vor fi renovate și dotate cu echipamente de diagnostic. Proiectul mai prevede un dosar electronic de sănătate funcțional, servicii de telemedicină și instruirea a peste 10.000 de medici și asistenți. Ținta este ca cel puțin 90% dintre oameni să-și poată vedea online dosarul medical.
Deșeurile periculoase. Cu 58,3 milioane de euro ar urma să fie construit un centru specializat. Acesta ar trebui să trateze 95% din deșeurile periculoase și să gestioneze în siguranță 90.000 de tone pe an.
Un proiect condiționat, altul scos de pe listă
Linia electrică aeriană de 330 kV Bălți–Dnestrovsk 2, estimată la 40 de milioane de euro, a fost acceptată de CIPS în principiu, dar cu o condiție. Ministerul Energiei trebuie să verifice cu partenerii olandezi dacă proiectul poate fi finanțat din grantul NIP. NIP este platforma europeană de investiții pentru vecinătate, prin care UE combină granturi cu credite de la băncile de dezvoltare.
În schimb, proiectul „Turism, patrimoniu și investiții strategice”, inclus anterior în portofoliul aprobat, a fost scos din lista finanțată prin Planul de creștere. Totodată, aplicația depusă la NIP de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru acest proiect a fost retrasă.
Publicitate
Surse: stiri.md
Articole similare

Motorină: Germania și Franța dețin o treime din rezervele UE
Franța și Germania dețin împreună peste o treime din stocurile de urgență de motorină ale Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat pentru mai 2025. Între timp, Washingtonul le reproșează celor două state că nu au eliberat pe piață cantitățile promise.
acum 1 oră

Drumul R13 din Florești: reparații de 23,3 milioane lei
Administrația Națională a Drumurilor a semnat un contract de peste 23,3 milioane de lei pentru întreținerea periodică a unor porțiuni din drumul național R13, în raionul Florești. Contractul a fost semnat de directorul general al instituției, Ștefan Popa, cu firma care a câștigat licitația publică.
acum 2 ore

Compensații: deținătorii de mașini noi ar putea pierde dreptul la ajutor
Autoritățile discută un nou criteriu pentru compensațiile acordate de stat: cei care dețin un automobil mai nou de trei sau cinci ani ar putea pierde dreptul la ajutor. Anunțul a fost făcut de ministra Natalia Plugaru, citată de Știri.md, care preia informația de la bani.md.
acum 4 ore