Ilan Șor: SUA declară rețeaua A7 organizație criminală transnațională
echipă editorială · acum 4 ore · din 3 surse

Foto ilustrativă
Departamentul Trezoreriei al SUA a anunțat, pe 1 octombrie, sancțiuni împotriva rețelei de plăți A7, condusă de Ilan Șor, pe care a desemnat-o drept organizație criminală transnațională semnificativă. Washingtonul acuză rețeaua că ajută Rusia și Iranul să ocolească sancțiunile internaționale.
Sancțiunile au fost aplicate de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), structura Trezoreriei care administrează sancțiunile economice ale SUA. Potrivit Moldpres, toate bunurile și interesele patrimoniale ale A7 și ale entităților vizate, aflate în SUA sau controlate de persoane americane, sunt blocate. Cetățenii și companiile americane nu mai pot face, în general, tranzacții cu ele fără o autorizație specială de la OFAC.
Tot atunci, Rețeaua de Combatere a Criminalității Financiare (FinCEN), agenția americană care urmărește spălarea banilor, a propus interzicerea anumitor transferuri de bani în care sunt implicați subagenții A7. Agenția a transmis și o alertă băncilor, ca să le ajute să recunoască tranzacțiile suspecte. Măsura face parte din operațiunea americană „Economic Outcast”, prin care Washingtonul vrea să destructureze rețelele financiare folosite pentru ocolirea sancțiunilor.
Cum funcționa schema, potrivit Trezoreriei SUA
Autoritățile americane susțin că A7 a fost creată de persoane aflate sub sancțiuni americane, chiar cu scopul de a le ocoli. Rețeaua ar fi construit o structură globală de companii-paravan, numite de Trezorerie „subagenți”, prin care plățile persoanelor și sectoarelor sancționate erau prezentate drept comerț obișnuit. În comunicatul Trezoreriei se arată că rețeaua folosea documente comerciale și registre de import-export falsificate, iar mărfurile erau descrise fals.
Potrivit datelor publicate chiar de A7 și citate de Trezorerie, în ianuarie 2026 rețeaua procesa peste 2.000 de tranzacții pe zi. Volumul total declarat depășea 7,5 trilioane de ruble, adică aproximativ 91,5 miliarde de dolari. Autoritățile americane estimează că suma reprezintă circa 13% din comerțul exterior al Rusiei în 2025.
Trezoreria mai susține că infrastructura A7 a fost folosită de actori iranieni, inclusiv de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice. Prin companiile-paravan s-ar fi făcut plăți pentru vânzări de petrol iranian și achiziții de armament. Potrivit Moldova 1, schema ar fi sprijinit financiar și grupări susținute de Iran, precum Hamas. Rețeaua ar fi avut legături cu Nobitex, cea mai mare platformă de active digitale din Iran, și ar fi intermediat tranzacții legate de atacurile cibernetice nord-coreene asupra platformelor de criptomonede. A7 are și propria monedă digitală, tokenul A7A5, folosit pentru plăți internaționale care ocolesc sancțiunile.
Ce a declarat secretarul Trezoreriei
Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus că instituția destructurează infrastructura financiară prin care Iranul și alți adversari ai SUA ocolesc sancțiunile și mută bani obținuți ilegal. El a mai declarat că măsura continuă eforturile de izolare a Iranului și a partenerilor săi financiari. Mesajul transmis, potrivit lui Bessent, este că oricine facilitează finanțarea ilicită pentru inamicii Americii pierde accesul la sistemul financiar american.
Investigațiile din presă și rolul Rosneft
Activitatea A7 a mai fost descrisă în investigații ale presei internaționale. Potrivit Puls Media, Financial Times a scris că gigantul petrolier de stat rus Rosneft, condus de Igor Secin și sancționat de SUA în octombrie 2025, a avut un rol central în schemă: furniza valuta necesară operațiunilor externe ale A7. Conform aceleiași investigații, sistemul funcționa prin aproximativ 200 de companii-paravan înregistrate pe numele unor persoane fizice. Prin ele se făceau plăți SWIFT în numele cumpărătorilor ruși, iar conturile din străinătate erau alimentate cu venituri din export în dirhami, moneda Emiratelor Arabe Unite, de la 16 companii afiliate Rosneft.
Cine este Ilan Șor
Trezoreria SUA îl indică pe Ilan Șor drept liderul rețelei A7 și îl descrie ca infractor condamnat și sancționat. Șor a fost condamnat definitiv pe 13 decembrie 2024 la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Potrivit Procuraturii Anticorupție, el trebuie să restituie Băncii de Economii peste 5,2 miliarde de lei. Șor a plecat din Republica Moldova în 2019, după ce Partidul Democrat a pierdut guvernarea. Se află pe listele de sancțiuni ale SUA și Marii Britanii, dar și în baza de date ucraineană „Mirotvoreț”, care adună persoane considerate inamici ai statului ucrainean.
Surse: Puls Media, Moldova 1, Moldpres
Fii primul care află — abonează-te la canalul Reporter News
Articole similare

Ilie Bolojan, audiat ca martor la DNA într-un dosar de corupție
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a fost audiat ca martor de Direcția Națională Anticorupție (DNA) într-un dosar care îl vizează pe omul de afaceri Fănel Bogos, cercetat pentru cumpărare de influență, relatează Știri.md cu referire la independent.md.
acum 18 min

FlyOne contestă acuzațiile PCCOCS după perchezițiile pentru spălare de bani
Compania aeriană FlyOne respinge acuzațiile Procuraturii Anticorupție și Crimă Organizată (PCCOCS), după ce pe 1 octombrie oamenii legii au făcut percheziții la sediul ei, într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani de aproape 41 de milioane de lei. Operatorul aerian susține că acțiunile procurorilor sunt, de fapt, o formă de presiune asupra fondatorilor.
acum 1 oră · din 4 surse

FlyOne, vizată de procurori: 41 de milioane de lei proveniți din evaziune
Procurorii PCCOCS susțin că o companie aeriană din Moldova a fost fondată cu aproape 41 de milioane de lei nedeclarați la fisc. Pe 1 octombrie au avut loc percheziții într-un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani, iar Vladimir Cebotari, președintele Consiliului de administrație al FlyOne, a confirmat că descinderile au vizat și compania.
acum 2 ore · din 3 surse