Cum folosești AI în viața de zi cu zi: gratuit și în română

Primii pași

1. Instalezi aplicația oficială din Google Play sau App Store ori intri pe site-ul oficial al serviciului. Verifici numele firmei care a făcut aplicația; copiile cu nume asemănătoare pot fi capcane.
2. Îți faci cont cu adresa de e-mail. Pune o parolă pe care nu o folosești în altă parte.
3. Te uiți în setări la istoricul conversațiilor și la opțiunile despre folosirea lor pentru îmbunătățirea serviciului. Unde există, decizi tu ce păstrezi.
4. Scrii prima cerere în română, ca și cum ai explica unui om care nu te cunoaște (vezi mai jos cum).
5. Citești răspunsul cu atenție și ceri corecturi: „mai scurt”, „mai politicos”, „fără cuvinte complicate”.

Cum scrii o cerere bună: rol, context, sarcină, format

Cererea pe care i-o dai chatbotului se numește prompt. Cu cât e mai clară, cu atât răspunsul e mai bun. Patru lucruri ajută aproape mereu:

Ce spui	Exemplu
Rolul: cine să fie chatbotul	„Ești un funcționar care știe să scrie cereri clare.”
Contextul: situația ta, fără date personale	„Locuiesc într-un sat din raionul Orhei. Pe strada mea nu arde iluminatul de trei săptămâni.”
Sarcina: ce vrei exact	„Scrie o cerere către primărie prin care cer repararea iluminatului.”
Formatul: cum să arate răspunsul	„Maximum o jumătate de pagină, ton politicos, lasă loc pentru nume, adresă și semnătură.”

Dacă vrei să mergi mai departe, cu șabloane gata făcute pentru documente, vezi și Cum scrii prompturi pentru documente în română, tot pe Upgrade Digital (site din România).

Exemplul 1: o cerere la primărie

„Ești un funcționar care scrie cereri clare. Scrie o cerere către primăria satului, prin care cer repararea iluminatului stradal pe strada mea, care nu funcționează de trei săptămâni. Ton politicos, maximum o jumătate de pagină. În loc de nume, adresă și dată lasă [NUME], [ADRESA], [DATA].”

Completezi tu câmpurile la final, pe hârtie sau în document. Ce trebuie să conțină o petiție și în cât timp ți se răspunde afli din ghidul despre petiția la primărie sau minister; nu te baza pe termenele spuse de chatbot.

Exemplul 2: un CV

„Ești un specialist în angajări. Am lucrat 6 ani ca vânzătoare într-un magazin alimentar și 2 ani la o fabrică de conserve. Vreau un post de casieră într-un supermarket din Chișinău. Scrie-mi un CV scurt, de o pagină, în română, cu experiența și abilitățile puse în valoare. Lasă [NUME], [TELEFON], [E-MAIL] goale.”

Apoi verifici fiecare rând: chatbotul poate „adăuga” diplome sau abilități pe care nu le ai. Ce nu e adevărat, ștergi.

Exemplul 3: o rețetă din ce ai în casă

„Ești bucătar. Am cartofi, ceapă, două ouă, brânză de vaci și făină. Propune-mi trei mâncăruri simple pentru patru persoane, cu pașii numerotați și timpul de gătit.”

La rețete, chatbotul e de obicei de ajutor, dar uneori greșește cantitățile sau timpul. Dacă cineva din familie are alergii sau un regim prescris de medic, spune-i asta și verifică ingredientele.

Exemplul 4: înțelegi un document într-o limbă străină

„Traduce în română textul de mai jos și explică-mi, în cuvinte simple, ce mi se cere și până când.” Înainte să lipești textul, șterge numele, adresa, numerele de act și orice cod personal sau înlocuiește-le cu [NUME], [NUMĂR].

Traducerea făcută de un chatbot te ajută să înțelegi o scrisoare de la o primărie din Italia sau un contract de muncă din Germania, dar nu ține loc de traducere oficială. Ce fel de traducere acceptă o instituție afli de la instituția respectivă.

Ce nu lipești niciodată într-un chatbot

Ce scrii ajunge pe serverele unei firme, de obicei din afara Moldovei, și poate fi păstrat. Nu pune acolo:

• IDNP-ul, seria buletinului sau a pașaportului, poze cu actele tale;
• datele cardului, parolele, codurile primite prin SMS (codurile OTP);
• diagnostice, analize, rețete medicale cu numele tău;
• datele altor oameni: copii, rude, vecini, colegi, clienți;
• contracte, liste de clienți sau alte documente interne ale firmei.

Din 23 august 2026, în Moldova se aplică Legea 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal, care îți dă drepturi asupra datelor tale. Dar cel mai sigur e ca datele sensibile să nu ajungă deloc într-un chatbot. Și nicio aplicație de AI nu are nevoie de codurile tale bancare: Poliția repetă că nu dai codurile OTP nimănui și nu instalezi aplicații de control la distanță la cererea cuiva.

Verifică întotdeauna

Un chatbot compune răspunsul care sună cel mai probabil, nu pe cel adevărat. Poate inventa cu toată seriozitatea o lege, o taxă, un termen sau o adresă. De aceea:

• tot ce ține de acte, bani, sănătate și termene verifici pe site-ul oficial al instituției sau pe servicii.gov.md; pentru serviciile online ale statului vezi ghidul MPass, MSign și e-servicii;
• întreabă-l direct: „Ce parte din răspuns nu e sigură?” și „De unde știi asta?”;
• atenție la confuzia Moldova–România: chatboturile amestecă des instituțiile și legile celor două țări;
• citești tot textul înainte să-l trimiți sau să-l semnezi.

Limitele de care să ții cont

• Nu știe noutățile. Multe chatboturi nu cunosc ce s-a întâmplat recent; pentru știri citești sursele.
• Nu e medic, avocat sau consultant financiar. Te ajută să formulezi întrebări pentru ei, nu îi înlocuiește.
• Greșește în română. Mai scapă diacritice, cuvinte traduse ciudat sau formule din altă țară. Recitește.
• Varianta gratuită are plafoane. Dacă rămâi fără mesaje, aștepți sau treci la alt serviciu; nu plăti pe site-uri necunoscute care promit acces „premium”.
• Escrocii folosesc și ei AI. Clipurile cu oficiali care promit câștiguri sunt false. Vezi ghidul despre escrocheriile cu deepfake.

Ce este AI-ul, ce spune legea în Moldova și toate ghidurile rubricii găsești în ghidul general despre inteligența artificială. Pentru documente de serviciu, vezi AI la serviciu și în afacerea mică.

Informații verificate la 15 octombrie 2026.