Inteligența artificială pe înțelesul tuturor: cum o folosești în siguranță în Moldova

Un chatbot nu „știe” lucrurile ca un om și nu caută singur adevărul. El compune răspunsul care sună cel mai probabil, pe baza a ce a învățat. De aceea poate scrie foarte convingător ceva complet greșit, inclusiv legi, sume sau adrese care nu există.

Deepfake se numește o poză, un video sau o înregistrare audio falsificată cu AI, în care o persoană reală pare să spună sau să facă ceva ce n-a spus și n-a făcut niciodată. Tot cu AI se poate „clona” vocea cuiva, adică imita atât de bine încât pare chiar el la telefon.

La ce e bun AI-ul și la ce nu

Unde te poate ajuta:

• să scrii mai repede o scrisoare, o cerere sau un e-mail, pe care apoi le citești și le corectezi tu;
• să rezumi un text lung sau să-ți explice pe înțeles o hârtie complicată (fără să-i dai datele tale personale);
• să traduci aproximativ dintr-o limbă străină, util mai ales celor din diaspora;
• idei: un meniu pentru săptămână, o rețetă din ce ai în casă, un plan pentru o zi de lucru;
• să exersezi o limbă străină sau să te pregătești pentru un interviu.

Unde nu te poți baza pe el:

• acte, taxe, termene, legi: se schimbă, iar AI-ul le inventează des; le verifici mereu pe site-ul instituției;
• sănătate: nu înlocuiește medicul; nu pui diagnostice și nu iei medicamente după un chatbot;
• bani și investiții: nu iei decizii financiare după un AI și nu crezi reclamele cu „platforme AI” care te îmbogățesc;
• noutăți: multe chatboturi nu știu ce s-a întâmplat recent;
• detalii despre Moldova: au învățat mai puțin despre noi, așa că încurcă mai des instituțiile, adresele și legile, uneori cu cele din România.

Ce spune legea în Moldova în 2026

Nu există încă o lege a AI-ului

Moldova nu are deocamdată o lege specială despre inteligența artificială. Pe 25 februarie 2026, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a anunțat că elaborarea ei a fost suspendată, la recomandarea Comisiei Europene: regulamentul UE privind AI este revizuit și simplificat, iar o lege adoptată acum ar fi însemnat muncă dublă. Aceeași decizie s-a luat pentru proiectul de lege privind gestionarea datelor.

Programul național pentru AI este încă proiect

MDED a inițiat elaborarea Programului Național privind Inteligența Artificială și Guvernanța Datelor 2026–2030, care urmează să fie aprobat prin hotărâre de Guvern. Consultarea publică a avut loc între 28 aprilie și 12 mai 2026. Scopul declarat este ca Moldova să treacă de la „consumator pasiv de tehnologie” la „producător inovator” de AI, cu reguli pentru date aliniate la cele din UE. Nota de concept constată că țara nu are încă o autoritate națională pentru AI și nici o lege cuprinzătoare. Până la 15 octombrie 2026 nu am găsit dovezi că programul a fost aprobat.

Datele tale: Legea 195/2024, în vigoare din 23 august 2026

Chiar fără o lege a AI-ului, datele tale sunt protejate. Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal, aliniată la regulile europene (GDPR), se aplică din 23 august 2026 și înlocuiește regimul Legii 133/2011. Potrivit Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), legea stabilește 7 principii pentru prelucrarea datelor (art. 5) și îți dă drepturi (art. 13–22), printre care dreptul de a fi informat, de acces la datele tale și de ștergere a lor. Regulile se aplică și când o firmă sau o instituție îți prelucrează datele cu ajutorul AI. Dacă îți sunt încălcate drepturile, poți depune plângere: vezi ghidul despre plângerea la CNPDCP.

CNPDCP nu are încă un ghid propriu despre chatboturi. Pe site-ul său găsești doar traducerea liniilor directoare ale Consiliului Europei din 2019 despre AI și protecția datelor.

Regulile Uniunii Europene, ca reper

UE are Regulamentul (UE) 2024/1689 privind inteligența artificială, numit AI Act. El nu se aplică direct în Moldova, dar programul nostru național își propune să se alinieze la el. În 2026, UE a amânat o parte din obligațiile pentru sistemele „cu risc ridicat”, iar regulile de transparență (conținutul de tip deepfake trebuie marcat, iar oamenii trebuie să afle că vorbesc cu un AI) se aplică în UE din 2 august 2026. Pentru tine asta înseamnă că un marcaj „generat cu AI” te poate ajuta, dar lipsa lui nu dovedește că o poză sau un clip e real.

Principalele riscuri

Escrocheriile cu deepfake

Poliția a avertizat pe 4 iulie 2025 că pe rețelele sociale se înmulțesc reclamele sponsorizate cu deepfake: clipuri făcute cu AI în care persoane publice sau bănci promovează un „program financiar susținut de oficiali”. Linkul duce la un site care îți cere numele, telefonul și datele cardului. Apoi te sună un „consultant”, de cele mai multe ori în rusă, care îți cere transferuri prin Western Union sau MoneyGram ori să instalezi AnyDesk sau TeamViewer. Îți arată câștiguri false, iar la final îți cere „taxe” ca să-ți retragi banii. Numai în primele 6 luni din 2025, Poliția a numărat peste 300 de cazuri și un prejudiciu de peste 100 de milioane de lei.

Banca Națională a Moldovei (BNM) a avertizat că imaginea oficialilor, inclusiv a celor din BNM, este folosită în astfel de materiale, uneori create cu deepfake, și că BNM nu promovează nicio platformă de investiții. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a descris în februarie 2026 un clip deepfake recurent cu președinta țării și prim-ministrul, care cere o „taxă de intrare” de 87 de euro (circa 1.700 de lei), însoțit de voci clonate cu AI. Semnele, după CNPF: mimică nenaturală, vorbire sacadată, accent ciudat.

Regula simplă: niciun oficial, nicio bancă și nicio instituție nu îți promite câștiguri în reclame pe Facebook, Instagram sau TikTok. Toate schemele și ce faci dacă ai fost păgubit găsești în ghidul despre escrocheriile din Moldova.

Falsurile și știrile false

AI-ul e folosit și pentru dezinformare. Pe 31 iulie 2025, Comisia Electorală Centrală (CEC) a condamnat un video fals, generat cu AI, în care președinta CEC părea să vorbească despre ingerințe în alegeri; CEC a precizat că ea nu a făcut niciodată astfel de declarații. Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (StratCom) a publicat ghidul „DEEPFAKE – Ghid pentru utilizatori”, cu pași de verificare: de unde vine materialul, ce e ciudat în imagine și în sunet, dacă povestea e prea senzațională ca să fie adevărată, ce arată o căutare inversă a imaginii și în ce moment apare (campanii electorale, crize). Conținutul suspect îl poți trimite la dialog@stratcom.md.

Scurgerile de date

Ce scrii într-un chatbot ajunge pe serverele unei firme, de obicei din afara Moldovei, și poate fi păstrat. Nu lipi acolo IDNP-ul, copii după buletin sau pașaport, datele cardului, parole, coduri primite prin SMS, diagnostice, datele altor oameni sau documente interne ale firmei. Poliția repetă: nu dai nimănui codurile OTP (codurile unice primite prin SMS) și nu instalezi aplicații de control la distanță la cererea cuiva.

AI la școală și la serviciu, pe scurt

La școală. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) nu are încă un act aprobat despre folosirea AI în școli. În februarie 2026, MEC a anunțat că un grup de lucru format în 2025 elaborează un act normativ, iar competențele legate de AI intră în reforma curriculară. Până atunci, regulile le stabilesc școala și profesorul: întreabă ce e permis la teme și proiecte. AI-ul te poate ajuta să înțelegi o lecție, dar o temă copiată nu te învață nimic.

La serviciu. Înainte să folosești un chatbot pentru sarcini de serviciu, întreabă dacă firma are reguli. Nu pune în conturi personale date despre clienți, contracte sau salarii: cine prelucrează datele răspunde pentru ele după Legea 195/2024. Tot ce scrie AI-ul pentru un client sau pentru un document oficial îl citește și îl verifică un om.

Regulile de bază

1. Verifici tot ce contează (acte, taxe, termene, sănătate, bani) pe site-ul oficial al instituției, nu doar în chatbot.
2. Nu lipești date personale, nici ale tale, nici ale altora.
3. Nu dai nimănui coduri, parole sau datele cardului, oricât de „oficial” arată cererea.
4. Reclamele în care oficiali sau bănci promit câștiguri sunt false.
5. Dacă te sună cineva cu vocea unei rude și cere bani urgent, închizi și suni tu înapoi pe numărul pe care îl știi deja. Un cuvânt-cod stabilit în familie ajută (e un sfat de bun-simț, nu o recomandare oficială).
6. Înainte să distribui o poză sau un clip șocant, verifici sursa.
7. Instalezi aplicațiile de AI doar din magazinul oficial de aplicații și te ferești de site-urile care promit „versiunea plătită gratis”.

Ghidurile rubricii „Inteligența artificială”

• Cum folosești AI în viața de zi cu zi: gratuit și în română
• Escrocheriile cu voce și video falsificate (deepfake): cum le recunoști și ce faci
• Cum recunoști o poză, un video sau o știre făcută cu AI
• AI pentru elevi și părinți: ce e permis și ce riscuri sunt
• AI la serviciu și în afacerea mică, fără să-ți pui datele în pericol

Ghiduri înrudite

• Escrocheriile în Moldova: cum le recunoști și ce faci dacă ai fost păgubit
• Fraude telefonice și online: cum le recunoști și unde le raportezi
• Ce faci dacă ai căzut în plasa escrocilor: pașii, actele și termenele
• Escrocheriile care îi vizează pe vârstnici: cum îți protejezi părinții
• Cum depui o plângere la Poliție: online, la sediu sau prin 112
• Protecția datelor personale: cum depui o plângere la CNPDCP
• MPass, MSign și e-servicii: cum faci actele online în Moldova

Informații verificate la 15 octombrie 2026.