Escrocheriile care îi vizează pe vârstnici: cum îți protejezi părinții

Lanțul de „funcționari”

Pe 11 iunie 2026, Poliția a relatat cazul unui bărbat de 77 de ani din Chișinău, păgubit de 400.000 de lei. Pe rând l-au sunat un fals operator de telefonie fixă („îți expiră contractul”, cerând codul personal), un fals polițist (cineva ar avea o procură ca să-i scoată banii din bancă), un fals funcționar al BNM (banii trebuie „verificați”, numără-i) și un fals funcționar fiscal, care a trimis un curier după bani. A doua zi au încercat să-i ia și 10.000 de euro din bancă; bărbatul a depus plângere, iar curierul a fost reținut. Persoanele cercetate sunt prezumate nevinovate până la o hotărâre definitivă.

„Banca” și „Poliția” la telefon

Schema descrisă de Poliție pe 28 aprilie 2026: ți se spune că pe numele tău s-a luat un credit sau că e o tranzacție suspectă, apoi ești mutat pe o aplicație de mesagerie și îndrumat să iei credite, să retragi bani sau să-i transferi „ca să-i protejezi”. Variantele cu „operatorul de telefonie” care cere instalarea unei aplicații sunt descrise în ghidul despre fraudele telefonice.

Discuția cu părinții: ce să le spui

Nu le spune doar „ai grijă”. Spune-le concret ce nu face niciodată o instituție reală. BNM, Ministerul Afacerilor Interne și băncile o repetă în campania națională: nicio bancă, instituție publică sau autoritate nu cere prin telefon, SMS sau aplicații coduri, parole, datele cardului sau mutarea banilor într-un „cont sigur”.

• Poliția nu ia bani și nu trimite curieri după bani sau bijuterii.
• Banca nu cere să scoți banii ca să-i „verifice” și nu-ți cere să iei un credit ca să „anulezi” altul.
• BNM nu lucrează cu persoane fizice: nu dă credite, nu sună oamenii și nu trimite „specialiști”.
• Nimeni nu are voie să-ți ceară să ascunzi discuția de copii, de bancă sau de Poliție. Cine cere asta e escroc.
• Un necaz adevărat poate aștepta cinci minute cât suni la numărul cunoscut al copilului.

Regulile de pus lângă telefon

Scrie-le pe o foaie, cu litere mari, lângă telefonul fix și în portofel:

1. Dacă cineva cere bani, coduri sau date de card: închid.
2. Dacă mi se spune că o rudă e în necaz: o sun pe numărul pe care îl știu.
3. Dacă sună „banca”: sun eu banca la numărul de pe card.
4. Nu dau bani unui curier sau unui necunoscut venit la ușă.
5. Nu instalez aplicații la cererea cuiva de la telefon.
6. Dacă am dubii: sun la 112 și la [numele și numărul copilului].

Poliția recomandă în aceste cazuri să închizi, să-ți contactezi rudele la un număr cunoscut, să nu dai bani necunoscuților și să anunți imediat 112.

Setări care limitează paguba

Cu acordul părinților și împreună cu ei, la bancă sau în aplicație, puteți face câteva setări recomandate de BNM:

• Notificări SMS pentru fiecare tranzacție, ca să se vadă imediat orice plată. BNM menționează și varianta de notificare fără internet.
• Limite pe card: o sumă maximă sau un număr maxim de operațiuni pe zi sau pe săptămână.
• PIN-ul nu se scrie pe card și nu se spune nimănui, nici rudelor; plicul cu datele sensibile se ține separat de card.
• Numărul băncii trecut în agenda telefonului și pe foaia de lângă telefon.
• Verificarea în doi pași pe WhatsApp, Viber sau Telegram, ca un cod furat să nu fie de ajuns pentru preluarea contului.

Nu-ți cere niciodată codurile sau PIN-ul părinților „ca să-i ajuți”. Pe lângă risc, BNM recomandă ca PIN-ul să nu fie comunicat nici membrilor familiei.

Dacă se întâmplă totuși

1. Sună banca și cere blocarea cardului și a accesului la cont.
2. Sună la 112, mai ales dacă un curier urmează să vină sau tocmai a plecat cu banii. În cazul de 400.000 de lei, plângerea făcută la timp a dus la reținerea curierului venit a doua zi.
3. Fă plângerea. Codul de procedură penală (art. 263) permite copilului major să depună plângerea pentru părinți; părintele poate declara ulterior că nu și-o însușește. Pașii: Cum depui o plângere la Poliție.
4. Nu-i certa. Rușinea îi face pe mulți să tacă, iar tăcerea ajută escrocii. Contează să se miște repede.

Pașii cu termene, contestarea la bancă și șansele de recuperare: Ce faci dacă ai căzut în plasa escrocilor.

Dacă locuiești în străinătate

• Stabilește cu părinții că nu le ceri niciodată bani printr-un mesaj de pe un număr nou și că, dacă se întâmplă, te sună întâi pe numărul vechi.
• Lasă-le numărul unui vecin sau al unei rude din apropiere care poate veni repede.
• Dacă vorbiți des pe WhatsApp sau Viber, activați amândoi verificarea în doi pași.
• Dacă trimiți bani acasă, folosește canale pe care le cunoști; vezi Trimiterea banilor acasă în Moldova.

Dacă părinții sunt interesați de „investiții” văzute pe internet, citiți împreună ghidul despre investițiile false. Dacă vând ceva pe internet, ghidul despre vânzările online.